Am petrecut o noapte de groază! Pentru prima dată în cei peste 50 de ani petrecuți în Israel mi-a fost cu adevărat frică, o mare parte din noapte nu am dormit.
A fost o zi foarte ciudată, cu temperaturi cu peste 10 grade mai înalte ca de obicei. Tibi Ezri mi-a povestit că la ei au fost 38 de grade, dar eu nu am simțit, pentru că am stat în casă, la răcoare. A bătut și un foarte puternic vânt de răsărit, numit hamsin. (În limba arabă înseamnă 50, pentru că se zice că bate 50 de zile pe an.) Și dacă în România vântul de răsărit, crivățul, aduce gerul din Siberia, aici el aduce căldura și uscăciunea din deșert. Era un aer apăsător, totul în jur era cenușiu, era furtună de nisip.
La început nu știam nimic de incendiu, pentru că vântul a dus fumul în direcția opusă. Și până noaptea târziu l-am auzit șuierând. Ne-am baricadat în casă, am închis ferestrele și ne-am prefăcut că totul ar fi în ordine. Ce altceva puteam face?
A fost și o coincidență – aseară ar fi trebuit să sărbătorim Ziua Independenței, dar bineînțeles că toate manifestările s-au anulat. Și atunci e greu de spus: incendiul s-a aprins de la sine, din neglijența unora, sau a fost pus dinadins. Fapt este că pe internet a apărut o campanie condusă de Hamas care îi ațâța pe arabi să pună focuri. Au prins și un suspect, dar mie îmi vine greu să cred că acesta este cu adevărat vinovat – doar și-ar fi ars și propria familie! Poate că a fost și una și alta, și cauze naturale și intenție rea, pentru că în același timp s-au aprins numeroase incendii, în toate părțile țării, dar cel mai mare a fost în apropierea noastră, în munții împăduriți de pe urcușul spre Ierusalim.
Am văzut la televizor scene de groază: circulația pe autostradă a fost oprită de flăcări, oamenii și-au abandonat mașinile și au fugit pe jos. Mai multe așezări au fost evacuate – și nu a fost deloc simplu, pentru că în zonă se află și un cămin de bătrâni și un spital psihiatric. Situația părea disperată: au fost mobilizați toți pompierii, mașinile, avioanele, a ajutat și armata, dar nu mai erau rezerve. Chiar dacă mai multe țări au promis să trimită ajutor (inclusiv România) acesta ar fi ajuns prea târziu. Cel mai periculos era faptul că la Șaar Hagai, chiar în centrul zonei incendiate, se află o stație de benzină…
Astăzi dimineață m-am trezit cu un cer albastru și spre marea mea ușurare, aerul e curat – în casă era fum, care intrase în timpul nopții chiar și prin ferestrele baricadate. De la radio am aflat că incendiul încă nu e stins, dar e în mare parte sub control – să sperăm că vremea bună va continua, altfel mai putem avea surprize neplăcute. Din așezările evacuate, două sunt în afara oricărui pericol și locuitorii s-au întors. În orice caz, nimeni nu și-a pierdut viața, se vorbește de 18 răniți ușor și aproape toți sunt deja acasă, în spital au mai rămas numai trei. Chiar și pagubele materiale sunt limitate, nicio casă de locuit nu a fost afectată și drumurile au fost redeschise.
Printre participanții la efortul de stingere a focului, mulți spun că acesta a fost cel mai mare incendiu pe care l-a cunoscut Israelul în toată istoria sa. Mă doare inima când mă gândesc la pădurile carbonizate. Și mă întreb: ce fel de oameni sunt aceia care îi îndeamnă pe alții sau încearcă ei înșiși să ardă pădurile, în loc să se bucure de ele?
Hava Oren
Ierusalim, 01 mai 2025
17 Comments
Imi pare rau sa aud de incendiul care a parjolit frumoasele paduri din preajma Ierusalimului. Bine ca nu au fost victime sau case distruse, probabil si datorita faptului ca nu e o regiune dens populata.
La Los Angeles in schimb unde au avut loc relativ recenjt cateva incendii, au fost fatalitati si multe proprietati distruse.
Un necaz pare că-l atrage pe altul şi te întrebi ce spaime se mai pot îndura? Pe de altă parte, din cauza schimbărilor climatice din ultima vreme apar incendii de pădure în multe locuri din lume. Acum, în aprilie, chiar şi aici, în România au ars câteva sute de hectare de pădure. Bine că totul s-a terminat fără pagube mai mari.
Adevarul e ca nu arabii au incendiat,ca sa strice sarbatorile de independeta, ci stanga evreasca, adica miscarea “fratii la arme”
Am citit unele comentarii, desi sunt pline de ura de dorinta de razbunare si prin jocurile de cuvinte care iti fac pielea de gaina. Dar ele nu pot fi separate de grozavia care se petrece in Gaza, alaturi de exacerbarea urii impotriva Israelului, dar si a neputintei totale a acestui guvern nenorocit de a inchide capitolul tragic pe care l-a deschis. S a reinceput razboiul, se
initiaza o recrutare masiva cu scopul de a-l redeschide si mai incrancenat.
Din pacate iadul de acum este creatia tarii noastre, o durere ce nu poate fi ogoita si ale carei cauze si precedente sunt sub investigatie.
Raportarile televiziunii israeliene despre noul set de raniti si morti e ca si cum un an si jumatate de chin si durere pt peste 800 de morti si nu mai stiu raniti grav nici n ar fi fost, totul reincepe de la capat.
Veronica, toate se leagă una de alta.
Ce îmi apare în fața ochilor de câteva zile de când am fost la Policlinică : Când dădeam să intru în lift cu soțul meu, iese din lift un băiat de aprox. 20 de ani cu o proteză la picior. Avea pantaloni scurți și se vedea toată tija de metal . M-am străduit să nu îl bag prea mult în seamă, dar imaginea lui nu-mi iese din minte.
Eva, tu l ai vazut live, eu am vazut nenumarati, aproaope zi cu zi la canalele de TV. Inima ti se face cat un purice, mintea ti se invarteste intr-o spirala nrbuneasca.
Uite te la “Zman Emet”, din 28 mai la kan11, acolo sunt dezvaluiti cei care au dormit, la figura,t mult timp dar la propriu chiar un noaptea blestemata, DE CE?
Mi-ai adus aminte de cele două șlagăre ale formației Phoenix: Vânt Hain (din Răsărit…). La noi dușmani haini au aprins focuri ca să ne strice bucuria zilei de independență.
Jos pălăria în fața câtorva state printre care în primul rând România, care ne-au trimis câteva avioane specializate în stingerea incendiilor.
Dimineața, când am scris articolul, am auzit această știre la radio, dar de atunci nu am mai auzit nimic pe acest subiect. Ultima dată se vorbea de Croatia, de Grecia și Cipru. Nu aș băga mâna în foc că știrea despre România e corectă. Om trăi și om vedea.
România și-a anunțat disponibilitatea de a trimite ajutor, de fapt încă nu trimisese avioane azi la ora 16.
Și ieri s-a spus la știri la TV în Israel și eu cred că orice bună intenție, chiar dacă rămâne intenție trebuie primită cu brațele deschise. Mai ales astăzi.
Dă Doamne cât mai mulți prieteni și din afara țării și din interiorul ei.
Mă mir de Ungaria, marea prietenă a Israelului…poate nu au avioane contra incendiilor…
Cu adevărat groaznic ce se întâmplă!
După atâtea nenorociri numai acest foc mai lipsea. Speram sa fie stins curând!
Dacă deschideți același video pe care l-a expus Hava în articol. dar în loc de a-l deschide în articol îl deschideți în You Tube, veți vedea comentările și atunci veți fi lămuriți câtă bucurie trezește acest incendiu în lumea din jurul nostru.
O ură fără limite. Fără excepți la acest video se exprimă dorința ca Israelul să fie ars. Când ne vom trezi din iadul în care ne aflăm.?Ca și în primii ani ai celui de al doilea război mondial, evreimea nu înțelege pericolul în care se află.
M-am gândit la tine Hava . Mă bucură cî s-a liniștit. Numai bine vă doresc !
Nici măcar nu m-am uitat la comentarii!
https://youtu.be/3z7R0wXGbOw?si=0R6SSUzv3Lwb7kD8
Poate cateva zambete pentru amatorii de muzica si de amintiri muzicale 🙂
În 1968 eram încă în liceu, la Arad.
Amintirile nu sunt legate doar de moment, ci si de oameni, iar cele muzicale si de melodii 🙂
Imi pare foarte rau de senzatiile grele
si temerile prin care ai trecut cu familia ta, dar si pentru cei peste 10000 se evacuati din zona deluroasa din jurul Ierusalimului si posibil si in alte locuri.
Eu nu sunt in Israel, am aflat citind pe telefon, unealta universala, dar si putin de la posturile internationale care aratau grozavia ce se petrecea in timp real pe drumul 1 catre Ierusalim.
Nu a mai fost un asemenea incendiu si e remarcabil ca statiile de pompieri si fortele de aviatie au reusit oarecum sa opreasca intinderea focului. S au folosit nu numai elicoptere, ci si cateva avioane de tip Hercules pentru a imprastia materiale anti incendiare, probabil si apa. Numai evacuari nu lipseau Israelului, noroc ca o parte din evacuatii razboiului se intorsesera la ce a ramas din casele lor.
Nu e prima oara cand incediatori diabolici, poate localnici arabi din teritorii, poate altii, sprijina aceasta calamitate naturala (retin ca nu demult incendii devastatoare au batut zone intinse in Australia)
E mare lucru si de admirat toate fortele care au reusit si sper vor opri focurile inca nestinse.
Ura ca si focul se propaga prea usor si nestavilit.
Ramane speranta, chiar si in aceasta zi trista a Independentei, in care am urmarit cu mai multa emotie ca alta data evenimentul de aprindere a celor 12 torte simbolice ce are loc an de an pe Muntele Herzel la Ierusalim. Incredibila puterea, taria omenia si curajul atator oameni in parte loviti de soarta si de neputinta celor care au condus la acea zi blestemata, cei care au fost alesi sa le aprinda si au facut o cu demnitate si mandrie.
Cinste lor ❤🌸