Număr vizualizări 21 ori

De obicei invenția automobilului este atribuită celor doi ingineri germani, Karl Friedrich Benz și Gottlieb Daimler care, fără să se cunoască între ei, și-au înregistrat în aceeași zi brevetul pentru un vehicul pus în mișcare de un motor cu benzină.  Era în 1886.  (În imaginea de mai sus se vede primul model brevetat de Benz.)

Dar au fost acestea într-adevăr primele automobile?  Da și nu.  Fără îndoială că au fost primele automobile brevetate și al lui Benz a fost primul produs în mai multe exemplare și comercializat.  Dar ideea de a monta un motor pe un cărucior era mult mai veche.  În 1769 inginerul militar francez Nicolas-Joseph Cugnot a construit un cărucior pus în mișcare de un motor cu abur, pentru a remorca tunuri pe câmpul de luptă.  Vehiculul însă nu a intrat în uz curent, fiind foarte nepractic.

Chiar dacă motorul cu abur este prea greoi pentru vehicule mici, fiind mai potrivit pentru locomotive, au mai fost încercări de a construi automobile bazate pe motoare cu abur, până când, prin 1930, motorul cu abur a fost înlocuit de motorul Diesel.  În anii 1880 au apărut și primele mașini electrice, dar bateriile erau atât de primitive, încât nici aceasta nu a fost o opțiune viabilă.  Automobilul s-a dezvoltat numai odată cu invenția motorului cu benzină.  Exploatarea petrolului în sudul Poloniei a început din 1853, existau și rafinării, dar se producea numai petrol lampant și uleiuri, benzina era considerată „deșeu”.

Aici apare pe scena istoriei Siegfried Samuel Marcus (1831-1898).  S-a născut în Germania, dar cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o la Viena.  După câte se pare, nu avea studii tehnice.  A fost ucenic la un mecanic, a lucrat la firma Siemens și Halske, care instala linii de telegraf, ajungând chiar asistentul lui Siemens, fondatorul industriei electrotehnice și de comunicații din Germania.  (Firma Siemens mai există și astăzi.)  La 19 ani s-a mutat la Viena.  A lucrat întâi ca tehnician, apoi și-a deschis o fabrică unde producea diferite dispozitive mecanice și electrice.

Siegfried Marcus avea la activul său zeci de invenții brevetate, printre care o lampă electrică, un detonator cu scânteie pentru explozibili, prima sonerie electrică pe care a instalat-o în dormitorul împărătesei Elisabeth (Sissi).  Dar cel mai important, el a îmbunătățit motorul cu benzină, fabrica lui producea motoare și tot acolo Marcus a construit primul prototip de automobil.

Construcția unui vehicul cu motor a început să-l preocupe încă din 1860.  Primul prototip datează de prin 1864.  Era un simplu cărucior, pe care Marcus a montat un motor cu benzină, cu un singur cilindru.  „Dihania” încă nu avea ambreiaj care să decupleze roțile, așa încât la pornire căruciorul trebuia ridicat de pe drum, altfel o lua razna.  Marcus a fost nemulțumit și l-a distrus.  S-a păstrat doar o fotografie datată 1870.

Despre construcția celui de al doilea prototip părerile diferă.  După unii, a fost construit în 1875.  La început avea un motor în doi timpi, ca cel de motocicletă, dar după ce primele motoare în patru timpi au fost construite în 1873, acesta a devenit primul vehicul echipat cu un motor adevărat de mașină.  Prototipul este expus la Muzeul Tehnic din Viena.

Marcus s-a ocupat și de diverse dispozitive necesare pentru buna funcționare a unei mașini.  A creat primul carburator, în care vaporii de benzină sunt amestecați cu aer înainte de a intra în camera de ardere a motorului.  Tot el a elaborat și prima bujie adaptată motorului cu benzină – existau deja bujii pentru motoare staționare, care mergeau cu gaz de iluminat.  Mai târziu Marcus a construit încă două prototipuri de automobile, care însă nu s-au păstrat.

Siegfried Marcus a fost recunoscut ca inventatorul automobilului.  În 1931 i s-a ridicat un monument în fața Muzeului Tehnic din Viena.

Și totuși de ce este atât de puțin cunoscut?  Poate pentru că nu și-a brevetat invenția; pesemne încă nu bănuia că ea avea să revoluționeze lumea.  Dar mai există un motiv.  Până acum nici nu am menționat că Marcus s-a născut evreu.  A fost înmormântat la un cimitir protestant, deci bănuiesc că s-a convertit.  Nu vreau să-l judec, fiecare are dreptul să-și trăiască viața așa cum crede de cuviință.  Mulți au fost puși în situația să aleagă între tradiție și carieră.  Tragedia începe atunci când cineva încearcă să „uite” că e evreu și se găsesc alții care să-i „amintească”, chiar după moarte.

În 1938, odată cu ocuparea Austriei de către Germania, monumentul dedicat lui Marcus a fost înlăturat și documente legate de activitatea lui au fost distruse.  Muzeul a ascuns prototipul mașinii, altfel nici acesta nu ar fi supraviețuit.  Dar, interesant, s-a păstrat o scrisoare din 4 iulie 1940, de la Ministerul Propagandei din Berlin: „Institutului Bibliografic și Editurii F.A. Brockhaus li s-a pus în vedere că de acum încolo, în enciclopediile Meyers Konversations Lexikon și Marele Brockhaus, inventatorul automobilului modern, Siegfried Marcus, va fi înlocuit cu Gottlieb Daimler și Carl Benz.”  Deci chiar la peste 40 de ani după moartea lui, naziștii au încercat să distrugă amintirea „evreului”, astfel încât onoarea de a fi inventat automobilul să revină celor doi ingineri „arieni”.

După război monumentul lui Marcus a fost pus la loc, prototipul a fost reparat, scos la plimbare pe străzile Vienei cu viteza uluitoare de 8 km/h și apoi expus din nou în muzeu.  Marcus a primit un loc de cinste la Cimitirul Central din Viena.  Numele său este purtat de muzeul automobilului din Stockerau, de străzi, de emisiuni filatelice etc.  Totuși Daimler şi Benz au rămas în memoria colectivă ca inventatorii automobilului, poate și pentru că firma întemeiată de ei există până astăzi și continuă să producă automobile foarte apreciate.

Dar, cum spune Oscar Wilde, truth is rarely pure and never simple (adevărul este arareori pur și niciodată simplu).  După ce o mare parte a documentelor legate de invențiile lui Marcus au fost distruse, este destul de greu de știut exact în ce an a construit care prototip.  Pe fotografia primului scrie clar 1870, ceea ce oricum îi conferă locul întâi.  Carburatorul a fost brevetat în 1872, bujia în 1884.  În 1886 torpiloarele marinei germane aveau deja motoare construite de Marcus, cu bujia și carburatorul inventate de el.  Dar al doilea prototip, cel de la muzeu, pare totuși să fi fost construit după cele ale lui Daimler și Benz.

***

Știați că și în România, chiar în orașul meu, Arad, s-a scris o filă din istoria automobilului?  De fapt, la Arad a fost prima fabrică de automobile din Ungaria, dar producția a continuat și în România, după Marea Unire.

Fabrica și-a deschis porțile în noiembrie 1908.  Marca se numea MARTA, acronimul pentru Magyar Automobil Részvény Társaság Arad (Societatea Maghiară de Automobile Arad S.A.).  La început a fost o filială a firmei Westinghouse, iar când aceasta a dat faliment, în 1912, ea a fost achiziționată de firma Daimler Austria.  Fabrica avea o gamă largă de produse: nu numai autoturisme, ci și autobuze, unele chiar cu etaj, dube pentru serviciul poștal, precum și camioane. 

Chiar dacă sună impresionant, afacerea era destul de modestă, se lucra mai mult manual; s-au produs doar câteva sute de autoturisme. În schimb fabrica se putea mândri cu calitatea produselor: o limuzină MARTA a funcționat la Arad ca taxi până în 1936, parcurgând peste un milion de kilometri. 

În timpul Primului Război Mondial, fabrica s-a reprofilat, livrând Armatei Române 25 de avioane de recunoaștere.  După război ea s-a unit cu fabrica de vagoane Weitzer, formând Fabrica de Automobile și Vagoane Astra.  Producția de autoturisme s-a oprit definitiv în 1926.  Dacă o mare parte a industriei grele românești s-a închis după revoluție, firma Astra funcționează în continuare, fiind profilată pe vagoane de călători și de marfă, tramvaie, autobuze și troleibuze.  Tot aici s-au produs garniturile pentru Metroul din București.

Și dacă ar fi să dăm crezare ziarului Hungary Today din 2 aprilie 2024, un autobuz Marta cu etaj va fi recreat și pus în funcțiune pentru turiștii care vizitează Aradul.  Dacă cumva printre cititori se găsesc și arădeni, îi rog să-mi scrie în comentarii dacă l-au văzut.

Videoclipul alăturat a fost creat pe baza unor fotografii de epocă, animate cu ajutorul inteligenței artificiale.

https://www.facebook.com/watch/?v=1030961839187601

Hava Oren

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Benz_Patent-Motorwagen

https://en.wikipedia.org/wiki/Nicolas-Joseph_Cugnot

https://de.wikipedia.org/wiki/Siegfried_Marcus

https://ro.wikipedia.org/wiki/Marta

https://en.wikipedia.org/wiki/Astra_Arad

Sursa imaginilor:

1.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Patent-Motorwagen_Nr.1_Benz_2.jpg DaimlerChrysler AG, CC BY-SA 3.0 <http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/>, via Wikimedia Commons

2.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Fardier_a_vapeur.gif Unknown author, Public domain, via Wikimedia Commons

3.https://de.wikipedia.org/wiki/Datei:Portrait_Marcus.jpg Unknown author, Public domain, via Wikimedia Commons

4.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:MW1_signiert_klein.jpg Photograph signed Klein. Public domain, via Wikimedia Commons

5.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:TMW_Marcuswagen_links_2018-07-21.jpg Herbert Ortner, CC BY 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/4.0>, via Wikimedia Commons

6.https://www.facebook.com/photo/?fbid=1080230172140116&set=fabrica-de-automobile-marta-magyar-automobil-r%C3%A9szv%C3%A9ny-t%C3%A1rsas%C3%A1g-arad-carte-po%C8%99tal Unknown author, Public domain (over 70 years old) via Facebook, Aradul de altădată

7.https://ntf.hu/wp-content/uploads/2018/06/marta05.jpg Unknown author, Public domain (over 70 years old) from https://ntf.hu/index.php/2018/06/25/marta_az_elso_magyar_autogyar/