Eva Galambos: Domnule profesor, ce v-a determinat să scrieţi această carte?
Carol Iancu: O datorie de recunoştinţă faţă de comunitatea din care mă trag şi o datorie de recunoştinţă faţă de părinţii mei care m-au crescut. 
În acelaşi timp, faţă de dascălii mei, căci .dacă acum sunt profesor universitar la Montpellier şi, ca intelectual, am ajuns unde am ajuns, acest lucru datorez Hârlăului, comunităţii evreieşti din Hârlău şi orăşelului în care am putut percepe, încă din copilăria mea, dilemele convieţuirii şi am resimţit unele tensiuni, dar am şi primit un învăţământ de excepţie. Toate acestea m-au determinat ca o datorie a recunştinţei. Astfel că acest volum nu este doar o carte ştiinţifică, riguroasă, ci şi un memorial. Am salvat de la uitare peste 4000 de nume, pentru ca aceşti oameni să rămână în istorie. Hârlăul a fost o veche vatră de cultură românească, dar a fost şi leagănul comunităţii evreieşti timp de aproape trei secole.
E.G: Impresia mea este că această carte poate fi considerată şi un memeto al comunităţii din Hârlău care, din păcate, cred că nu mai există…
Carol Iancu: Absolut. Acum trăiesc mai puţin de 10 evrei la Hârlău când, în trecut peste 60 la sută din populaţie erau evrei. Efectiv, cartea vrea să arate că aceşti evrei au locuit aici împreună cu majoritatea creştină, au contribuit din punct de vedere economic, din punct de vedere cultural la dezvoltarea oraşului…În acelaşi timp, sper că această carte va avansa dosarul Sinagogii din Hârlău.
E.G: Tocmai despre acest lucru vroiam să vă întreb.Ştiu că Sinagoga din Hârlău este foarte frumoasă, dar şi că este într-o stare destul de proastă. Care sunt perspectivele_de refacere?
Carol Iancu: Sunt destul de pozitive. Vreau să vă anunţ două lucruri: domnul primar al oraşului Hârlău a anunţat oficial că a dat autorizaţia de a restaura sinagoga, iar domnul deputat, dr. Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care a fost la Hârlău când mi-am lansat cartea, a spus că restaurarea va începe în acest an.
E.G: Pe scurt, există bani.._
Carol Iancu: Dacă nu sunt, vor veni. Este vorba de o operaţie extrem de importantă. Nu putem spune că există bani, dar sper că vom începe lucrările şi banii vor veni. Chiar şi noi, cei originari din Hârlău, vom încerca să adunăm şi cred că şi prin intermediul acestui volum vom căuta să găsim câţiva mecenaţi, câteva persoane cu inima deschisă şi cu dare de mână care să ne ajute, deoarece este vorba de o operaţie extrem de costititoare şi Sinagoga din Hârlău face parte nu numai din patrimoniul iudaic ci, în primul rând ,din patrimoniul României. Este una dintre cele mai frumoase sinagogi din România, cu picturi biblice – animale şi instrumente de muzică., sper să aveţi ocazia să le vedeţi.
E.G: Dar ce se va întâmpla cu sinagoga după ce se restaurează, în condiţiile în care nu vor mai fi evrei la Hârlău?_
Carol Iancu: Va deveni muzeu şi va intra în circuitul turistic. Vom face o rută a patrimoniului religios din zonă şi din Hârlău unde există şi biserica Ştefan cel Mare, cea mai frumoasă biserică ortodoxă din România, avem biserica lui Petru Rareş şi o mică biserică catolică. Deci este vorba de un patrimoniu religios şi prin stimularea turismului religios, vom contribui la dezvoltarea oraşului şi a zonei.
E.G: Domnule profesor, vă mulţumesc pentru acest interviu în numele revistei “Baabel”
