Sistemul nazist de purificare etnică și rasială, deși își dorea să demonstreze ”științific” supremația rasei albe și îndeosebi a celei ariene, avea să eșueze, iar teoriile sale aveau să devină printre cele mai malefice din istoria umanității.

Sportul a demonstrat cel dintâi că teoria rasială nazistă se valida în realitate. Întrecerile sportive din perioada interbelică, dar mai ales din perioada Holocaustului, aveau să scoată în evidență că performanța sportivă este legată în primul rând de munca, talentul și condițiile de pregătire ale sportivului.

Dincolo de performanțele sportive realizate în această perioadă istorică, trebuie amintit că în lagărele de concentrare și în cele de exterminare se practica sportul, dar numai pentru divertismentul gardienilor și ofițerilor germani care administrau lagărul.

În lagăre au existat două forme de practicare sportului:

1. Sportul violent – box, lupte sau sporturi de echipă, de exemplu rugby, care în scurt timp se transforma în umilințe și torturi, încheindu-se de cele mai multe ori cu uciderea sportivilor.

2. Sportul privilegiaților era de obicei fotbal.

Indiferent de forma de sport practicată, viața sportivului din lagăr depindea de bunăvoința spectatorilor naziști. Dacă sportivul-deținut ajungea supraveghetor, controlor, sau primea orice altă funcție temporară, el avea șanse mai bune de supraviețuire. El participa la întrecerile organizate de conducerea lagărului sau se supunea dorințelor gardienilor și ofițerilor.

Cei mai expuși erau boxerii. Meciurile de box se terminau cu adevărate măceluri. Cel mai renumit boxer din lagăre naziste a fost Harry Haft,a cărui viață a fost ecranizată în filmul The Survivor, regizat de Barry Levinson, iar rolul lui Harry a fost jucat de actorul Ben Foster.

Harry Haft s-a născut la 28 iulie 1925 la Belchatow, în Polonia. Numele său real era Hertzko, dar era cunoscut ca Harry și uneori ca Herschel Haft.  Născut într-o familie de evrei foarte săraci, Harry a rămas orfan de tată la vârsta de 3 ani.

În august 1942, când naziștii au intrat în Belchatow, cartierul evreiesc era deja un ghetou. Naziștii l-au distrus, iar supraviețuitorii au fost uciși în lagărul de la Chelmno. Câteva săptămâni după distrugerea orașului, Harry a fost trimis în lagărul de concentrare Strzelin, de acolo a fost transferat la Auschwitz, iar apoi în lagărul de muncă Jaworzno.

Acolo Harry a fost în contact cu un anume Schneider, un nazist al cărui nume real Harry nu și-l mai amintea. Acesta și-a dat seama de personalitatea puternică a deținutului și l-a exploatat în propriul său interes în meciurile de box din lagăr. Ca răsplată pentru participarea lui, Harry primea mai multă hrană și o muncă mai ușoară în mina de cărbune. Asta nu înseamnă că naziștii apreciau talentul deținuților, știau doar că un sportiv ca Harry era greu de găsit, deși în lagăr soseau în permanență noi deținuți.

Harry Haft a participat la 76 de meciuri de box care se terminau doar când adversarul său nu mai mișca. În speranța de a supraviețui, el lupta cu atâta ferocitate, încât naziștii l-au numit ”Animalul evreu”.

Boxerii nu prea aveau de ales. Cel învins, dacă nu era ucis în luptă, putea fi trimis imediat la moarte. Nici răniții nu mai erau de niciun folos în lagăr și de obicei erau trimiși direct la camera de gazare. Peste 70 de deținuți au fost uciși de naziști după ce au pierdut meciurile.

Coșmarul de a fi cauzat vără voia lui moartea celor pe care i-a învins nu l-a părăsit până la sfârșitul vieții, în 2007.

Harry Haft a fost unul din sutele de evrei folosiți ca divertisment pentru naziștii din lagăre. Au mai fost și alți boxeri evrei care au rămas în istorie: Tadeusz Pietrzykowski (1917-1991), Noah Klieger (1925-2018), Antoni Czortek (1915-2004) și Salamo Arouch (1923-2009).

Viața sportivilor evrei în lagăre naziste a fost un coșmar. Ei nu erau văzuți ca oameni talentați, ci ca obiecte numai bune de aruncat atunci când nu mai erau utile.

Bibliografie:

Barak, Roy – Auschwitz Inmate Who Survived by Boxing Dies Aged 86. Haaretz 30.4.2009.

Reinhard Kleist, Der Boxer: die wahre Geschichte des Hertzko Haft, Editura Carlsen, 2006

Steinberg, David – Survivor Recounts a Boxer’s Life, Albuquerque Journal, 3.9. 2006.