Anul trecut, timp de opt luni, în Israel s-au desfășurat proteste de masă împotriva unei legi – votate până la urmă de Knesset – care viza limitarea capacităţii Curții Supreme de a interveni în activitatea legislativă a parlamentului israelian. În condițiile în care Israelul nu are o constituție, ci numai legi fundamentale, Curtea jucând rolul de ”checks and balances” (limitări și echilibre), necesar într-un stat condus după principii democratice. Prezentăm în cele ce urmează o scurtă sinteză din presa israeliană legată de decizia luată de Curtea Supremă, nu punctul nostru de vedere asupra caracterul deciziei.

În urma unei măsuri fără precedent, Curtea Supremă a Israelului a respins un proiect de lege controversat al Knessetului care ar fi limitat puterile Curții. Potrivit acestui proiect, Curtea Supremă nu ar mai fi avut dreptul să respingă măsuri legiferate de Knesset, un drept care, potrivit unor juriști și deputați din opoziție, ar fi lipsit Curtea de rolul său de control și echilibru, afectând în acest fel democrația israeliană. Acest rol i s-a conferit Curții în lipsa unei constituții care să garanteze cetățenilor o serie de drepturi democratice. Anul trecut, până la izbucnirea războiului din Gaza, sute de mii de israelieni organizau în fiecare weekend demonstrații de protest la Ierusalim, Tel Aviv și alte orașe ale țării, cerând anularea proiectului de lege elaborat de guvernul de dreapta al lui Benjamin Netanyahu. Argumentul cabinetului, respectiv al ministrului de justiție, a fost că într-o democrație Curtea, organ numit, nu poate avea mai multe drepturi decât Knesset-ul, organ ales care reprezintă voința alegătorilor. În luna iulie, guvernul a votat o lege care a anulat dreptul Curții Supreme de a respinge deciziile cabinetului considerate ”nerezonabile”, un drept folosit ca mijloc de control al puterii executive. Această lege reprezenta un amendament la una dintre Legile Fundamentale, considerată un fel de Constituție a Israelului. Legea a trecut fără niciun vot împotrivă, deoarece opoziția s-a abținut.

Decizia Curții de a respinge legea, obținută la limită, 8 contra 7, este o premieră, deoarece pentru prima dată Curtea Supremă modifică o Lege Fundamentală. Criticii deciziei au susținut că Curtea nu are dreptul să modifice Legile Fundamentale, dar 13 dintre cei 15 judecători au fost de părere că ea are autoritatea de a le respinge. Esther Hayut, fosta președintă a Curții, pensionabilă peste trei luni, care a insistat să se ia o decizie cu privire la legea votată în Knesset, a afirmat că aceasta a fost ”extremă și neregulată, se îndepărtează de la autoritatea fundamentală a Knesset-ului, în concluzie, trebuie respinsă”.

Specialiști în drept, citați de presa israeliană și mondială, afirmă că Israelul s-ar putea găsi într-o situație delicată, confruntându-se cu o potențială criză constituțională, din cauza disputei dintre executiv și legislativ, greu de soluționat. Miniștrii din cabinetul Netanyahu au criticat imediat decizia, precum și publicarea ei imediată de către Curte în timpul războiului. Likud, formațiunea premierului Netanyahu, a declarat decizia ”nefericită”. ”Curtea nu ar fi trebuit să decidă într-o problemă care se află în centrul dezacordurilor sociale din Israel, în timp ce militarii, fie ei de dreapta sau de stânga, luptă și își pun viața în pericol”, citează The Times of Israel. La rândul său, ministrul de justiție Yariv Levin, unul dintre părinții reformei justiției, a scris pe Facebook că ”hotărârea judecătorilor Curții Supreme de a publica decizia în timp de război contravine spiritului unității de care au nevoie în aceste zile soldații noștri de pe front”.

În schimb, personalități politice israeliene de centru și de stânga au salutat decizia. Yair Lapid, liderul opoziției parlamentare din Israel, a scris pe X (fostul Twitter): ”Sursa forței statului Israel, fundamentul puterii Israelului este că suntem un stat evreu, democratic, liberal care respectă legea. Astăzi Curtea Supremă și-a făcut datoria cu încredere pentru a-i proteja pe cetățenii Israelului”. Tot pe X, Benny Gantz, liderul Partidului Unității Naționale de centru și membru al cabinetului de criză a afirmat că ”decizia Curții trebuie respectată”.

Eva Galambos