De curând am dat peste reproducerea unui tablou cu fotografii, realizat în 1936, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la inaugurarea templului Neolog din Cluj, de pe str. Horea.

O parte dintre cei ce mă privesc din aceste fotografii îmi sunt rude mai mult sau mai puţin apropiate. Pe mulţi nu i-am cunoscut personal, căci au trecut în lumea celor drepţi înainte de naşterea mea, dar am avut curiozitatea de a le cunoaşte biografia. Ei au fost conducătorii unei comunităţi cu un trecut glorios, o comunitate care în perioada interbelică era numeroasă şi prosperă.

Rabinul Şef Dr. Mózes Weinberger (1908-2010) apare în rȃndul de sus, al patrulea din stȃnga. El a păstorit comunitatea evreilor de rit neolog din Cluj din 1934 pȃnă în mai 1944.

Cu o zi înainte de ghetoizarea evreilor clujeni, rabinul împreună cu soţia sa au trecut ilicit graniţa de la Feleac spre Romȃnia. Această plecare a fost descrisă în articolul The Road to Life, New York, 1994.

Rabinul a contribuit şi a ajutat emigrația în Eretz Israel (Palestina sub mandat britanic) și în iulie 1944 a ajuns el însuşi în Eretz Israel, unde a lucrat ca pedagog. După întemeierea statului Israel, s-a implicat în diplomaţie – în 1951 îl găsim la Ambasada Israelului la Budapesta, ca responsabil cu emigrarea evreilor maghiari în Israel. A fost Profesor la Yeshiva University și a scris un volum despre istoria evreilor clujeni.

József Fischer (1885-1952), preşedintele Comunităţii Evreieşti de rit neolog, apare în rȃndul de sus, al treilea din stȃnga. El a depus o bogată activitate în domeniul politic, fiind printre altele preşedintele Partidului Evreiesc şi consilier municipal la Cluj. În Parlament s-a confruntat direct cu A.C.Cuza, liderul antisemit de la Iaşi. A făcut parte din grupul Kasztner – fiica sa, Elisabeth, era soția lui Israel Rezső Kasztner, iar fiica lor, Zsuzsi Kasztner, este mama politicienei israeliene Meirav Michaeli.

Dr. Endre Balázs (rândul de sus, al doilea din stȃnga) a fost vicepreşedintele Comunităţii Evreilor din Cluj. A fost o personalitate foarte controversată: pe de o parte a contribuit la bunul mers al comunităţii, pe de altă parte a jucat un rol nefast în conducerea Judenrat din perioada ghetoizării şi deportărilor din vara anului 1944, contribuind la alcătuirea listelor celor scutiţi de deportare și a clujenilor incluși în Grupul Kasztner. El a încercat să-i convingă pe evreii din ghetou că aveau să fie duşi la munca cȃmpului, la Kenyérmező, o localitate fictivă.

Cunoscutul ziarist Gáll (Glanz) Andris (ruda mea îndepărtată) a scris o carte în limba maghiară intitulată Innen az Óperencián nem voltunk boldogok (Dincoace de mări şi zări nu am fost fericiţi)

În timpul ghetoizării evreilor clujeni, Andris avea 14 ani și era “băiat bun la toate”, ducea scrisori, acte, diverse obiecte unde i se cerea. Cu mintea lui de adolescent a înțeles ce se petrecea cu adevărat în conducerea comunităţii. Și el a fost inclus în grupul Kasztner, dar, din cȃte ştiu, împreună cu mama lui a ajuns numai până la Budapesta. În anii 1950 îl găsim ca ziarist în presa de limbă maghiară din România, apoi a emigrat în Israel.

Am să mă opresc mai mult asupra unuia dintre conducătorii comunităţii evreiești din Cluj, în perioada interbelică, (rȃndul de sus, primul din stânga):

Jenő Szabó (1879-1940).

El a deschis întâi un magazin de textile la Oradea, iar în 1909 a înființat cel mai mare magazin de textile și prima casă de modă din Cluj. Relaţiile comerciale ale firmei s-au extins în Cehoslovacia, Austria, Italia și Anglia. Datorită corectitudinii şi seriozităţii sale a fost ales consilier municipal și unul dintre conducătorii Comunităţii Evreiești de Rit Neolog din Cluj. A fost un cunoscut filantrop, contribuind la construirea Spitalului Evreiesc din Cluj şi apoi activând în consiliul de administraţie al spitalului. În calitate de membru în conducerea Camerei de Comerţ din Cluj, a susţinut dezvoltarea relaţiilor externe ale comerţului clujean. Diligenţele sale au întrunit aprecierea regelui Carol al II-lea care i-a conferit distincţia “Meritul Comercial și Industrial” clasa I.

În 1933 magazinul s-a transformat în societate anonimă, iar Szabó a devenit directorul ei general. Clădirea magazinului era una dintre cele mai impunătoare din oraș.

La etaj se afla locuinţa familiei: soţia, Hermina și cele trei fete. Gabriella, căsătorită Kasztner, Eva, mama mea, căsătorită mai întâi Farkas, iar apoi Vass, şi Anny, mama eroului israelian Itzhak Golan, aviator în Războiul de Șase Zile și prizonier în Irak.

La parterul clădirii se afla magazinul propriu-zis şi un spaţiu dedicat salonului de modă. Recitind nu demult cartea lui Ėmile Zola Paradisul femeilor, am văzut cu ochii minţii cum arăta acest prestigios magazin clujean şi cum şi-a desfăşurat activitatea.

Ca o curiozitate: înainte de a îmbrăţişa cariera actoricească, la vârsta de 18-19 ani, cunoscutul actor de teatru și film György Kovács a lucrat ca funcţionar la acest magazin. Jenő Szabó era unchiul său.

Magazinul s-a numit întȃi „Magazin de mode Eugen Szabó, Fondat 1909”. După război, în timpul regimului comunist, magazinului a fost naţionalizat şi purta denumirea „Magazin de Stat – Clujul – Állami áruház”, şi apoi „Universal”. În prezent clădirea poartă numele „Galeria Ferdinand”.

În încheiere, cȃteva note personale.

Jenő Szabó nu a fost doar un comerciant apreciat, filantrop, activist obştesc, ci și bunicul meu matern. În urmă cu vreo două decenii, după Revoluţia din 1989, am fost în vizită la Cluj, împreună cu soţia mea, Agi. Am intrat la Galeria Ferdinand şi am comandat o cafea. Când chelnerul ne-a adus cafeaua, i-am spus:

– Ştiţi, această clădire a fost cândva a bunicului meu – la care chelnerul a replicat:

– Nu vă supăraţi, domnule, dar noi nu servim oameni în stare de ebrietate!

Johanan Vass

BIBLIOGRAFIE

1-Daniel Löwy: A Kálváriától a tragédiáig – Ed. Koinónia Könyvkiadó Kolozsvár  2005

2-Zador Andrei: Personalități marcante ale evreimii clujene – Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2017 

3-Gáll (Glantz) András: Innen az Óperencián nem voltunk boldogok – Ed. Novum Sopron, 2008.

4-Moshe Carmilly Weinberger: Memorial Volume for the Jews of Cluj-Kolozsvár. New York, 1970

5-Ziarul Știrile de Cluj

6-Monografia Clujului, 1939

7-A Romániai Magyar Irodalmi Lexikon – Ed. Kriterion, vol 5/2, București-Cluj,2010

8. Johanan-János Vass, Oameni locuri amintiri, Editura Graphor Ierusalim 2019