Regina din Saba (ebraică: מַלְכַּת שְׁבָא / Malkat Șva) este consemnată în toate cele trei religii avraamice – iudaismul, creștinismul și islamul – constituind chiar o parte a narațiunii de bază a Etiopiei.

Regatul Saba se afla în sud-vestul Peninsulei Arabice (cam în actualul Yemen), fiind pe linia legăturilor comerciale ale regelui Solomon. Este posibil ca vizita reginei să fi fost destinată extinderii legăturilor comerciale.

Din 3 Regi 10:1-13, cu sursa paralelă 2 Cronici 9: 1-12, ar rezulta că faima ei se datorează călătoriei peste mări și țări, precum și interacțiunilor cu regele Solomon.

Renumele de înțelept al regelui Solomon se răspândise peste tot; ajunsese și la Regina din Saba. În consecință, ea a decis să-l întâlnească, pentru a-l pune la încercare cu niște întrebări la care ar fi putut răspunde, doar o persoană foarte inteligentă.  A trimis și un sol la curtea lui Solomon spre a-i da de ştire că dorea să-l întâlnească.

Regina știa că Solomon era un rege bogat și puternic, așadar a pornit către Ierusalim cu mare fast, dovadă a bogăției și puterii de care dispunea: alai mare, cu cămile încărcate cu mirodenii, aur și pietre prețioase. Această amplă pregătire a fost gândită pentru ca întâlnirea să se desfășoare la ”picior de egalitate”; desigur, exista și eventualitatea încheierii unui acord comercial între părți.

După cină, regina i-a prezentat lui Solomon șaradele pregătite, iar acesta le-a rezolvat fără nicio dificultate. Foarte impresionată, regina i-a spus: “Adevărat este ce am auzit eu în țara mea de lucrurile tale şi de înţelepciunea ta; însă eu nu credeam vorbele, până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei şi iată, nici pe jumătate nu mi se spusese; tu ai înţelepciune şi bogăţie mult mai mare decât am auzit eu. Ferice de oamenii tăi şi de aceste slugi ale tale, care totdeauna îţi stau înainte şi ascultă înţelepciunea ta! Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău Care a binevoit să te pună pe tronul lui Israel! Domnul, din dragostea cea veşnică a Lui către Israel, te-a pus rege să faci judecată şi dreptate” (3 Regi 10: 6-9).

Textul biblic pune în valoare înțelepciunea regelui. Însă, implicit, rezultă și inteligența reginei, discursul ei fiind construit cu abilitate: începe cu îndoielile pe care le avusese în privința faimei lui, continuă cu faptul că înțelepciunea sa depășește cu mult cele auzite și cu scoaterea în evidenţă  a norocului de care se bucurau toţi cei aflați în preajma sa. Impresionantă este fraza de încheiere a reginei: cel ce L-a pus pe Solomon pe tronul regal este Dumnezeul său, Dumnezeul lui Israel; înțelepciunea și harul cu care a fost înzestrat Solomon este darul Său, este expresia dragostei Sale pentru poporul Său, poporul lui Israel.

Revenind la versetele citate, rezultă câteva aspecte pregnante. Regina deține prim-planul întregii scene: ea merge la Ierusalim, ea îl pune la încercare pe Solomon și în final tot ea îi definește virtuțile prin prisma ”ungerii” sale de către Dumnezeul lui Israel. De-a lungul întregii scene, regele ascultă în tăcere. Regina nu e doar bogată, ea se dovedește şi o interlocutoare foarte inteligentă care conversează cu regele Solomon de la egal la egal.

Despre eventuale discuții referitoare la încheierea unui acord comercial, textul biblic nu amintește însă nimic…

Să analizăm și următoarele trei versete:

”Venind ea la Ierusalim …, a mers la Solomon şi s-a sfătuit cu el pentru tot ce avea ea pe inimă;

Şi i-a dezlegat Solomon toate vorbele ei şi n-a fost vorbă adâncă pe care să n-o cunoască regele şi să nu i-o dezlege.” (3 Regi 10: 2-3),

”Iar regele Solomon a dat reginei din Saba tot ce a dorit şi a cerut…” (3 Regi 10: 13).

Diverse tradiții au interpretat aceste versete drept indicii ale unei relații care depășea colaborarea politico-economică. Cert este că modul laconic al textului biblic lasă frâu liber imaginației, unii descifrând conotații intime.

Însă ”vidul” din textul biblic a fost completat rapid, el fiind o mană cerească pentru mulți creatori. Regina din Saba, personaj fascinant și enigmatic, a devenit subiectul unuia dintre cele mai răspândite și fertile cicluri de legende din Orientul Apropiat. Iar dacă inițial notam că faima ei se datorează călătoriei peste mări și țări, precum și interacțiunii cu regele Solomon, aș adăuga că faima ei a crescut de-a lungul anilor, ea bucurându-se de o atenție deosebită în literatură, arte plastice, muzică, teatru, televiziune, cinematografie, emisiuni bancare și filatelice.

Addendum

Potrivit legendei, regele Solomon a fost tatăl lui Menelik I, fiul și urmașul reginei din Saba. Acesta a fost întemeietorul Dinastiei Solomonice care a cârmuit Etiopia timp de trei milenii, până în 1974, când ultimul împărat, Haile Selassie I, a fost destituit. A decedat în 27 august 1975, în vârstă de 83 de ani. Titlul său oficial era „Leul cuceritor al tribului lui Iuda, majestatea sa imperială Haile Selassie I, regele reglor, domnul domnilor, alesul lui Dumnezeu”. Însemnele imperiale ale lui Haile Selassie I (figura 2, 3, 4) prezintă dovada ascendenței sale iudaice: Leul din Iudeea – simbol regal iudaic și Steaua lui David.

Figura 4, Stema imperială a lui Haile Selassie I

Strul Moisa

Bibliografie:

• https://ro.fusedlearning.com/who-is-queen-sheba
• https://study.com/academy/lesson/queen-of-sheba-history-quotes.html
• https://en.wikipedia.org/wiki/Haile_Selassie

Sursele ilustraţiilor:

Figura 1: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/59/Saabaghiberti.jpg

Photographer: Richardfabi, CC BY-SA 3.0 <http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/>, via Wikimedia Commons

Figura 2: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ethiopian_imperial_standard_of_Haile_Selassie_I_(obverse).svg

FDRMRZUSA, Public domain, via Wikimedia Commons

Figura 3:

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ethiopian_imperial_standard_of_Haile_Selassie_I_(reverse).svg

FDRMRZUSA, Public domain, via Wikimedia Commons

Figura 4: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Imperial_coat_of_arms_of_Ethiopia_(Haile_Selassie).svg

See page for author, CC BY-SA 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0>, via Wikimedia Commons