Prin bunăvoinţa domnului George Bishop din S.U.A. am putut răsfoi din nou o carte de telefon pe care o avusesem cândva în casa părintească. Dl. George Bishop este fiul cunoscutului constructor şi om de afaceri din Clujul interbelic, Ernő Bichitz, un prieten apropiat al familiei mele. Cartea a apărut în 1944, cu puţin timp înainte de Holocaustul evreilor din Cluj. Ca orice carte de telefon modernă, ea cuprinde două părţi: prima parte cu numele persoanelor particulare cu profesia sau afacerea lor, iar a doua, un fel de Golden Pages, dar mai puţin sofisticată.

Mă voi referi numai la persoanele pe care le-am cunoscut în copilărie sau adolescență, sau persoane despre care am auzit în mod direct de la familia mea.

Să nu uităm că acest document, acum devenit istoric, a apărut după Dictatul de la Viena, când Clujul se afla sub ocupaţia maghiaro-germană.

Printre numele personalităţilor româneşti menţionate în această carte – de altfel puţine la număr deoarece majoritatea se refugiaseră în Vechiul Regat – l-am întâlnit pe Prof. Emil Haţieganu, avocat şi fost ministru, mai apoi a fost închis sub regimul communist. A locuit pe actuala str. Şincai, la câteva case de locul unde am copilărit.

Fratele lui, celebrul internist Prof. Iuliu Haţieganu, nu apare în această carte de telefon, fiind refugiat la Sibiu, unde îşi desfăşura activitatea Facultatea de Medicină din Cluj, după 1940.

Printre medicii evrei care figurează în carte i-am regăsit pe: Dr. Nicolae (Miklos) Elekes, care a fost primul psihanalist din Clujul interbelic şi care îşi avea cabinetul pe str. Petöfi; Dr. Iakoby – un pionier al utilizării cortizonului, care a avut cabinetul în apropiere de piaţă.

Tot acolo figurează dermatologul de renume mondial Dr. Ede Goldberger, care-şi avea cabinetul în apropierea Liceului Gh. Bariţiu, şi oftalmologul Hamburger, care a condus secţia de oftalmologie a Spitalului Evreiesc.

Printre stomatologi l-am întâlnit pe Prof. Lajos Csögör, care după eliberare a fost primul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi membru în Consiliul de Stat. A trăit aproape 100 de ani. Alături de el a activat conferenţiarul Guzner, şeful catedrei de ortodontie.

Dr. Zoltán Vass, şeful secţiei de stomatologie de la Spitalul Evreiesc răspundea la tel. 32-17 (erau doar 4 numere).

Dr. Miklós Lengyel a avut un sanatoriu de chirurgie şi ginecologie pe str. Gojdu. A fost deportat la Auschwitz şi a fost singurul caz în care un deţinut s-a putut întâlni în lagăr cu soţia, Olga Lengyel, mai târziu autoarea cărţii Cuptoarele lui Hitler.

Cunoscuţi au fost şi doctorul Döri, internist, stomatologa Bella Brody – una dintre primele femei stomatolog din Cluj.

Dr. Herman Grünfeld a fost după părerea multora cel mai bun chirurg oftalmolog al Clujului pâna în anii 60, când a emigrat în Germania. Se spune că şefii de catedră de la Clinica Oftalmologică din Cluj se „înghesuiau” să opereze „mâna a doua” la doctorul Grünfeld ca să „fure” meseria.

Șeful de catedră de la Clinica de Interne, Prof. Imre Hajnal şi cel de la Clinica de Chirurgie, Prof. Dezsö Klimko, s-au reîntors la Budapesta după eliberarea Clujului.

Prof. Ferencz Veress, şeful secţiei de dermatologie, a rămas la Cluj înainte şi după august 1944.

Irén Becsky, una dintre primele psihiatre şi psiholog de copii din Cluj, a studiat la Anna Freud, fiica celebrului psihiatru vienez, Sigmund Freud.

Dr. Wilhelm Traub a fost printre primii cardiologi care au folosit EKG. Clinica lui era pe str. Şincai, iar în locuinţa de la parter se adunau în serile de vară numeroşi artişti – doctorul Traub nu era numai medic, ci şi un mecena al artiştilor plastici şi actorilor.

La litera K l-am găsit pe ginecologul Király, iar la litera W, doi medici de un umanism deosebit: ortopedul Zsigy Weinberger și ginecologul Iosef Wolheimer, pe care am mai apucat să-i cunosc.

Câţiva constructori ai Clujului sunt şi ei prezenţi în această carte: László Devecseny, Ernö Bishitz, Jenö Reich. Aceştia au construit împreună în stilul Bauhaus. Reich a construit printre altele Policlinica I, unde azi funcţionează Casa de Asigurări de Sănătate şi vila din actuala str. Bilaşcu, lângă Grădina Botanică, în care a locuit pâna la sfârşitul zilelor.

Am căutat în cartea de telefon două nume interesante: Rezsö Kasztner şi György Kovács, dar nu le-am găsit. În 1944 Kasztner era la Budapesta ca membru al Comitetului de salvare a evreilor din Ungaria, iar actorul Gyuri Kovács a fost lucrat pentru o scurtă perioadă la Teatrul de Comedie din Budapesta.

M-a şocat când am citit printre rânduri despre consulul celui de-al III-lea Reich la Cluj: Ulrich Davoreanu.

La Cluj au funcționat câteva hoteluri: Astoria, Siesta, New-York, Park și Transilvania.

Băutorilor de bere li se servea berea la restaurantul Ursus din piaţa Matei Corvin; fabrica de bere Ursus era pe Calea Mănăştur.

Clujenii îşi pierdeau banii la Cazinou, iar cazurile de adulter erau elucidate de către Gyula Latzinger, singurul detectiv particular din oraş.

Cei bolnavi îşi cumpărau medicamentele în centru, lânga statuia lui Matei Corvin, la Farmacia Hinz, iar cei care voiau să citeasca ceva bun, traversau piaţa la marea librărie Lepage.

Dacă voiai să miroşi frumos îţi cumpărai un parfum la drogheria Rózsa, şi apoi luai o floare pentru o prietenă sau soţie la Palocsay.

Pentru gurmanzi erau două restaurante vestite: Bagolyvár și Darvas, iar dacă voiai să mănânci acasă, îţi cumpărai delicatese la Biasiny.

Acesta a fost Clujul în plin război, la începutul anului 1944…

Yohanan (János) Vass