De săptămâni de zile ne confruntăm cu un val de vești și informații care aproape că aduc în casele noastre amenințarea teroristă. Nu mai sunt știri din țări exotice – Bali, Indonezia, Afganistan – chiar și Israel – situații în care bineînțeles ne părea rău de victime dar…erau departe de noi. Nu, acum sunt foarte aproape, în fond Parisul sau Bruxelles-ul sunt la două ore cu avionul, nemaivorbind de faptul că, în condițiile actuale, nu există nici o garanție ca mâine să nu ne trezim cu o bombă la piața de lângă noi sau o rafală în sala de spectacole sau la cinematograful din Mall-ul pe care de obicei îl frecventăm.

Dar acest fenomen nu este nou, doar că nu i-am dat suficientă atenție. El există de ani de zile, se proliferează în progresie geometrică, și dincolo de victime, cu consecințe, la care nici măcar nu ne gândim. Există însă alții care, de câțiva ani și-au dat seama de gravitatea problemei și au căutat să realizeze o imagine în ansamblu a fenomenului, o analiză în detaliu a diferitelor sale aspecte. Toate acestea au fost adunate într-o publicație care, cel puțin până acum, s-a limitat la două numere (2012 și 2014) și are peste 100 de pagini. Ea se întitulează Indexul Terorismului Global și citirea lui îți provoacă fiori reci de groază când îți dai seama nu numai de amploarea terorismului care s-a extins ca un cancer pe tot globul, ci și de perspective. Indexul este produsul Institutului pentru Economie și Pace, o organizație particulară australiană care, deși cu o vechime numai de opt ani, a ajuns printre primele 15 ”think tank”-uri din lume, cu un rating de încredere de aproape sută la sută. Analizele lui sunt folosite de marile organizații internaționale – ONU, OECD, Banca Mondială, universități de renume mondial.

Există la dispoziție Indexul pe 2014. Chiar dacă în el nu figurează ultimele atacuri teroriste care au avut loc în Europa, tendințele ce se conturează sunt clare. Așa cum am spus în titlu: este o lectură actuală și instructivă.

Nu vom înșira aici toate datele din cele peste 100 de pagini ci vom reproduce unele concluzii de la început, din capitolul de prezentare. Și ele sunt suficiente pentru a nu mai vedea viața în roz a ci, eventual, învăluită de fumul gros al exploziilor sau însoțită de șuieratul gloanțelor,trase de persoane mascate, îmbrăcate în negru.

Pe harta, cu rosu mai inchis cea mai mare densitate de atentate si merge descrescand dupa culoare

Indexul Global al Terorismului 2014 oferă a analiză detaliată a tendințelor în schimbare în ceea ce privește terorismul, începând din 2000 până acum în 162 de țări. În 2014, se arată, numărul victimelor atacurilor teroriste a crescut cu 80 la sută în comparație cu 2013, cea mai mare creștere în ultimii 15 ani. De la începutul secolului XXI, numărul morților a crescut de nouă ori, de la 3329 în 2000 la 32.658 în 2014. În 2014 terorismul se concentra mai ales în cinci țări –Irak, Nigeria, Afganistan, Pakistan și Siria, adunând 78 la sută din victime, dar a început să se răspândească și în alte țări. Documentul enumeră încă șase state noi cu peste 500 de morți în urma atentatelor: Somalia, Ucraina, Yemen, Republica Africa Centrală, Sudanul de Sud și Camerunul. Raportul din 2015 va extinde cu siguranță harta. Chiar dacă nu s-a ajuns, deocamdată la 500 de morți, aici își vor găsi locul cu siguranță Franța și Israelul, această ultimă țară înregistrând zilnic trei-patru victime. Chiar dacă nu toți mor înjunghiați, numărul lor este în creștere. Indexul adaugă și o nouă categorie: țări în care în 2014 au murit între unu și opt victime. De acum sunt prezente state membre ale OECD ca Austria, Australia, Belgia, Canada și Franța.

Nigeria este un caz special. Aici s-a înregistrat în cifre absolute cea mai mare creștere a numărului victimelor teroriste din toată lumea, de 300 la sută, în urma activității organizației Boko Haram, o ramură africană a Statului Islamic. Cu 7512 morți, Boko Haram depășește Statul Islamic. Alături de Boko Haram, în Nigeria a mai apărut o altă organizație teroristă extrem de sângeroasă – Fulani. În 2014, militanții săi au omorât 1229 de persoane.

Documentul are o constatare interesantă legată de autorii atentatelor teroriste din Occident. 70 la sută au fost înfăptuite de persoane în grupuri mici, așa numiții ”lupi singuratici”, şi nu fundamentalismul islamic ar fi fost forța motrice a atacurilor. 80 la sută dintre ele au fost înfăptuite de elemente de extremă dreaptă, naționaliste, antiguvernamentale, reprezentanții unor alte tipuri de extremism politic și supremațism. Temerea serviciilor de securitate occidentale privind persoane care pleacă să lupte în număr mare în Orientul Mijlociu și care eventual sunt trimise înapoi să organizeze atentate, este justificată. Din 2011 au sosit în Siria și Irak între 25.000 și 30.000 de străini din 100 de țări. Numai în prima jumătate a acestui an, au sosit peste 7000 de luptători străini. 21 la sută sunt europeni, iar 50 la sută din Orientul Mijlociu și din Africa de nord. Raportul se ocupă și de impactul economic al creșterii activităților teroriste. Aprecierile Institutului pentru Economie și Pace arată că în 2014 costurile economice ale terorismului au atins cel mai înalt nivel, cifrându-se la 52,9 miliarde de dolari, o creștere de 61 la sută față de 2013 și de 10 ori mai mult față de 2000.

Indexul Terorismului Global nu se limitează doar la cifre, ci încearcă să analizeze cauzele creșterii și identifică doi factor asociați strâns cu activitatea teroristă: violența politică comisă de state și existența unor conflicte armate de mari dimensiuni. S-a constatat că în ultimii 25 de ani, 92 la sută din toate atacurile teroriste au avut loc în țări în care violența politică sprijinită de stat era extinsă, iar 88 la sută dintre atacuri au avut loc în țări implicate în conflicte violente. Mai există și numeroși alți factori ce pot fi corelați cu terorismul, în funcție de nivelul statelor – bogate sau sărace. În cele bogate factori importanți pot fi șomajul în rândul tinerilor, încrederea sau neîncrederea în presă, crime provocate de consumul de droguri, atitudinea față de imigranți; în cele mai sărace țări – conflicte armate, corupția și un mediu slab de afaceri. Comune pentru ambele categorii pot fi nerespectarea drepturilor omului, măsuri coercitive împotriva libertății religioase, instabilitate politică și respect scăzut față de instituții internaționale ca UE sau ONU.

În concluzie, această cercetare este interesantă nu numai datorită datelor care ne conturează o situație din ce în ce mai complexă și periculoasă, împotriva căreia trebuie să luăm măsuri, dar ne risipește și numeroase prejudecăți legate de cauzele terorismului, arătând exact direcțiile în care ar trebui acționat. Să fie clar: ele nu se limitează la islam sau refugiați, ci indică, de fapt, lezarea principiilor democratice. Parcă, parcă știam și noi așa ceva, și mai știam că respectarea lor ar trebui să fie o obligație a tuturor statelor. Dar nu-i așa că este mai ușor să dai vina pe alții… Oare vom conștientiza vreodată concluziile acestui document?

Eva Galambos