De curând, comunitatea evreilor din România a suferit o mare pierdere. Ne-a părăsit, după o lungă suferinţă, Dorel Dorian, unul dintre cei mai prestigioşi intelectuali evreo-români. Scriitor, eseist, autor dramatic şi om de presă, personalitatea lui Dorel Dorian şi-a pus amprenta pe cel puţin jumătate de secol de cultură. Inginer, profesie pe care a şi practicat-o şi care a servit ca inspiraţie pentru primele sale povestiri şi piese de teatru, Dorel Dorian a abordat în scrierile sale diferite genuri, printre care şi literatura SF, specialiştii afirmând că a fost cel mai bun scriitor român din acest domeniu…
De curând, comunitatea evreilor din România a suferit o mare pierdere. Ne-a părăsit, după o lungă suferinţă, Dorel Dorian, unul dintre cei mai prestigioşi intelectuali evreo-români. Scriitor, eseist, autor dramatic şi om de presă, personalitatea lui Dorel Dorian şi-a pus amprenta pe cel puţin jumătate de secol de cultură. Inginer, profesie pe care a şi practicat-o şi care a servit ca inspiraţie pentru primele sale povestiri şi piese de teatru, Dorel Dorian a abordat în scrierile sale diferite genuri, printre care şi literatura SF, specialiştii afirmând că a fost cel mai bun scriitor român din acest domeniu. Piesele lui de teatru au fost jucate pe scenele româneşti, la posturi de radio şi televiziune.
Dorel Dorian a fost unul dintre cei mai talentaţi şi de succes om de presă. Cu o mică excepţie, publicaţiile pe care le-a editat, mai ales cele dinainte de 1989 (Magazin, Tehnium) au atins tiraje de aproape 100.000 de exemplare. Paradoxal. excepţia s-a dovedit a fi propria-i revistă, „Ideea”, editată pe banii lui, imediat după 1990. De un înalt nivel intelectual, cu subiecte de mare interes, revista a apărut într-un moment în care lumea nu era pregătită sau interesată de o publicaţie de acest nivel.
Invitat de academician profesor dr.Nicolae Cajal, preşedintele FCER, să preia publicaţia Federaţiei, pe atunci intitulată „Revista Cultului Mozaic”, scriitorul a reuşit să realizeze o transformare radicală a ei. „Realitatea Evreiască” a devenit o voce modernă şi ascultată a comunităţii evreieşti din România şi a cititorilor români, interesaţi să cunoacă viaţa evreilor, cu o paletă largă de subiecte. Dorel Dorian a promovat în paginile revistei pe scriitorii evrei români, daţi uitării din cauza politicii duse de stat înainte de 1989, dedicându-le numeroase articole în „Realitatea Evreiască” şi în „Caietele culturale”. Interesul public din ce în ce mai mare faţă de scriitorul Mihail Sebastian s-a datorat iniţiativei lui Dorel Dorian care, împreună cu istoricul literar Geo Şerban, a realizat, cu prilejul centenarului Sebastian, o serie de ediţii speciale despre opera scriitorului.
Dorel Dorian şi-a slujit şi altfel etnia. Avea puternice sentimente evreieşti, o solidă cultură iudaică şi cunoştea istoria evreilor din România. Toate acestea l-au ajutat în activitatea sa de deputat al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în parlamentul ţării. În cele două mandate, el a reuşit să obţină o serie de drepturi pentru evreii prigoniţi în timpul celui de-al doilea război mondial. S-a bucurat de un mare prestigiu în rândul colegilor parlamentari care i-au oferit sprijinul pentru realizarea iniţiativelor sale.
Familia, prietenii, colegii au recunoscut toate aceste calităţi în cuvântările de rămas bun rostite la înmormântarea lui de la Cimitirul Giurgiuluişi chiar dacă a plecat dintre noi, el nu va fi uitat de comunitate.
