Într-un demers considerat de Israel ca discriminatoriu şi care afectează perspectivele procesului de pace în Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană a publicat un set de reglementări privind colaborarea cu statul evreu. Pentru prima dată, UE a prevăzut interdicţia de a finanţa şi a coopera cu instituţiile israeliene din teritoriile de dincolo de „linia verde”. Ele se referă explicit la Cisiordania, Gaza, înălţimile Golan şi Ierusalimul de est. Potrivit acestor prevederi, de pildă acordurile care se referă la granturi în domeniul cercetărilor, la burse şi la schimburi culturale trebuie să conţină în mod explicit indicaţia că sunt valabile numai în teritoriile israeliene dinainte de 1967.

Într-un demers considerat de Israel ca discriminatoriu şi care afectează perspectivele procesului de pace în Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană a publicat un set de reglementări privind colaborarea cu statul evreu. Pentru prima dată, UE a prevăzut interdicţia de a finanţa şi a coopera cu instituţiile israeliene din teritoriile de dincolo de „linia verde”. Ele se referă explicit la Cisiordania, Gaza, înălţimile Golan şi Ierusalimul de est. Potrivit acestor prevederi, de pildă acordurile care se referă la granturi în domeniul cercetărilor, la burse şi la schimburi culturale trebuie să conţină în mod explicit indicaţia că sunt valabile numai în teritoriile israeliene dinainte de 1967.

Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Israelului, valoarea importurilor şi exporturilor în 2011, cifrându-se la aproximativ 40 de miliarde de dolari. Reglementările se referă la proiecte finanţate direct din viitorul buget pe termen lung al UE, nu şi la ţările membre, care cuprinde perioada 2014-2020 şi, deocamdată, nu se poate estima valoarea lor. Dar, aşa cum afirmă oameni politici israelieni şi analişti, nu este vorba de suma care nu ar fi prea mare, ci de principii, de o politică discriminatorie aplicată de Uniune faţă de un partener comercial. Oficialităţi americane au declarat că, în acest moment când secretarul de stat John Kerry, la îndemnul preşedintelui Obama, încearcă să dea un suflu nou negocierilor de pace, luarea de pozţiei a Bruxelles-ului este „nefericită”.

Într-o reacţie vehementă, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că “nu va accepta nici un dictat străin” legat de graniţele Israelului şi că problema se va rezolva “numai prin negocieri directe între părţi”. El a arătat că se aştepta ca cei preocupaţi de stabilitatea în lume să se ocupe de probleme mai presante, precum războiul civil din Siria şi ameninţarea nucleară iraniană. Mai târziu, într-un interviu acordat ziarului german “Welt am Sonntag”, Netanyahu a calificat măsura “greşită”, “o încercare de a constrânge Israelul să stabilească graniţele definitive, mai degrabă prin presiuni economice decât prin negocieri”. La rândul lui, a atras şi atenţia asupra efectelor negative ale comunicatului UE asupra misiunii lui John Kerry, care ar putea duce la rigidizarea poziţiei palestinienilor. Alţi miniştri din guvernul israelian au calificat demersul European “discriminatoriu”, “ipocrit” şi “nefericit”, citează The New York Times” mai multe reacţii. Potrivit analiştilor, citaţi de cotidianul american, reglementările reflectă tensiunile crescânde dintre Israel şi UE cu privire la aşezările israeliene din Cisiordania pe care o serie de state din Occident le consideră ilegale, precum şi încercările Uniunii de a exercita presiuni asupra Israelului pentru a relansa procesul de pace.

Din păcate, UE nu are o poziţie atât de hotărâtă şi unanimă atunci când este vorba de ameninţări la adresa Israelului. De ani de zile răspunsul la solicitările nu numai ale Ierusalimului, CI şi ale altor state, de a include Hezbollah pe lista organizaţiilor teroriste se lasă aşteptat. În urmă cu o lună, o nouă încercare, de această dată iniţiată de Marea Britanie, a fost respinsă de majoritatea statelor membre ale UE.