Cheia menţinerii unei diete sănătoase nu se referă neapărat la schimbarea radicală a felului cum ne hrănim şi trăim, ci mai degrabă la transformarea prin mijloace proprii a dietei existente într-una sănătoasă. Sugestii în legătură cu modul de a ne pregăti mâncăruri sănătoase care să ne ofere, pe lângă hrănire substanţială, o masă cu bunătăţi bogată în gusturi şi miresme îmbietoare, precum şi metode de a o pregăti fără prea mari dureri de cap, este ceea ce urmărim aici, pentru a introduce în noi şi în bucătăria noastră o schimbare a felului cum gândim şi mâncăm.

Consumul raţional de alimente nu se referă sub nici o formă la limitarea a ceea ce mâncăm ca să rămânem subţirei ca trestia, sau la mâncărurile şi alimentele care ne plac mai mult. În fond, tot ce vrem este să ne simţim bine şi satisfăcuţi pentru a avea mai multă energie şi poftă de viaţă, la fel cu dorinţa de a arăta bine, de a fi veseli şi bucuroşi că trăim.

Din nefericire, mulţi dintre noi se simt cumva presaţi de sfaturile atât de contradictorii venind (de multe ori nechemate) din presa scrisă sau vorbită si internet. Pentru fiecare pseudo-expert în ale dietei care ne „învaţă” cum şi ce să mâncăm ori ne va sfătui să nu ne atingem de anumite mâncăruri sau alimente, o să găsim imediat un altul care ne va povăţui invers. De aceea ne-am propus să încercăm în a pune împreună câteva din observaţiile noastre venite nu numai de la mine şi colaboratorii mei întru cele ale dietei ştiinţifico-sănătoase, dar şi de la familia mea şi de la prieteni, în speranţa că o să reuşim să mai reducem din nedumeririle care ne bombardează la tot pasul şi să propunem un sistem-dietă alimentară variată, sănătoasă dar nu insipida ci plina de arome şi gusturi care să ne satisfacă pe fiecare dintre noi. În fond „Minte sănătoasă pentru corp sănătos – mens sana În corpore sano” ar trebui după părerea noastră să devină „Ceea ce e bun pentru mintea mea este bun pentru trupul meu (nu ştiu cum să spun asta în latină).

Întrebarea de căpetenie devine următoarea: cum ne afectează mintal şi emoţional o dietă sănătoasă, care o fi poate bună pentru mine dar nesatisfăcătoare pentru celălalt?! Doar ştim că o dietă sănătoasă ne ajută nu numai să ne menţinem greutatea în limitele pe care le dorim, ci să şi îndepărtăm de noi boli şi alte probleme de sănătate. Ceea ce nu prea ştim sau poate ştim, dar ne facem că ”plouă”, este că simţim în sinea noastră, semi-conştient, că dieta de care ne agăţăm sau pe care am învăţat-o de la mama poate avea un efect profund negativ asupra noastră şi care poate foarte bine duce la o viaţă chinuită, cu un corp bolnăvicios şi un suflet plin de frustrări până la reducerea dorinţei de a trăi.

În plus, ce ne facem cu acele studii (pro-Atkin spre exemplu) care leagă dieta cu proteine animale, folosita mult în Europa şi America de Nord, de consumul nelimitat de carne roşie, albă sau de alte culori, de mezeluri şi brânzeturi servite pe tavă ca aperitive (antipasto sau cold cuts), precum si semipreparatele prêt à manger, adică gata numai de pus la cuptor sau în cel de microunde? Ca să nu mai vorbesc de sandviciurile sau „salatele” de la bufetele de tip McDonald sau KFC, precum şi de marea varietate de gustări pline cu zahăr sau sirop de porumb pe care ni le oferă vânzătorii de gogoşi fierte în ulei cu cremă, precum şi plăcintarii. „Beneficiarii” unor astfel de diete de lunga durată se îndreaptă cu siguranţă către cele mai diverse probleme mai ales mintale (nu mai vorbesc de organele interne care ne îmbolnăvesc fizic): depresie, stare continuă de tensiune, deranjament mintal de tip bipolar sau chiar mania persecuţiei. Consumul preponderent de alimente nesănătoase ne poate duce chiar la apariţia şi dezvoltarea unor deficienţe mintale cronice care sunt mult mai serioase, cum ar fi deficitul permanent de concentraţie sau atenţie, hiperactivitate necotrolabilă, Alzheimer, schizofrenie, culminând cu dorinţa de sinucidere.

Alternativa este simplă: consumul mărit de legume şi fructe, gătitul mâncărurilor în bucătăria personală (nu cea de bloc) începând cu produsele din grădină sau de la piaţă, reducerea drastică a consumului de grăsimi animale şi zahăr, ceea ce duce la o îmbunătăţire considerabilă a stării de sănătate a populaţiei, la o viaţă mai lunga, fără dureri sau incapacităţi insurmontabile, precum mai ales la o reducere considerabilă a apariţiei şi agravării mult prea timpurii a problemelor legate de sănătate mintală, cum ar fi pierderea de memorie, senilitate timpurie, precum şi demenţa legată de senilitate avansată. Şi când ne gândim că asta se poate rezolva atât de simplu prin simpla reducere a consumului de proteine sau/şi grăsimi animale în dieta personală, precum şi a consumului de zahăr. Iar dacă unii dintre noi au fost deja diagnosticaţi ca având probleme mintale, trecerea la o dietă sănătoasă ne poate ajuta mult la detectarea şi controlul simptomelor neplăcute, ducând la creşterea propriului control asupra vieţii celor afectaţi.

Chiar dacă unele alimente sau băuturi nesănătoase pot la un moment dat şi pentru scurt timp, avea un efect benefic asupra poftei şi dorinţei de viaţă, numai consumul constant de alimente şi băuturi sănătoase poate să ne ajute ca această dorință şi poftă de viaţă să devină permanentă. Asta nu înseamnă neapărat că trecerea la diete sănătoase trebuie să fie totală. Nimeni nu este perfect şi nimeni nu trebuie să renunţe neapărat la acele mâncăruri şi produse alimentare care ne satisfac chiar şi numai pe moment, înlocuindu-le în mod radical cu diete sănătoase, dar de multe ori inodore şi insipide. O dietă sănătoasă înseamnă în primul rând plăcere a ceea ce consumi, dar în cantităţi moderate si consumate mai rar, care să nu-ţi afecteze sănătatea dar mai ales să nu îţi reducă pofta de viaţă. Repet constant această expresie: „pofta de viaţă”, ca fiind ceea ce noi cu toţii o dorim atât de fierbinte şi care ne va face să ajungem la sfârşitul ei cu regret dar şi cu satisfacţia că ne-am bucurat din plin de viaţa pe care am trăit-o. Nimeni nu ar trebui să-şi dorească să moară chiar dacă are speranţa unei a doua vieţi promise în ceruri (cu excepţia musulmanilor care însă trebuie să dovedească nu numai că s-au dus ad patres de bună voie şi nesiliţi de nimeni, dar au şi ucis în dreapta şi în stânga aducând, la picioarele lui Alah, cât mai mulţi necredincioși, adică ne-musulmani).

Sfaturi şi îndrumări pentru o viaţă pe care fiecare şi-ar dori-o trăită:

1. Pregătirea pentru schimbări substanțiale către o viaţă sănătoasă:

Drumul spre o dietă sănătoasă începe cu paşi mărunţi, cum ar fi spre exemplu să adăugăm la una din mesele principale o salată de crudităţi. După un timp, când adausul de salată a devenit o obişnuinţă, putem continua cu alte alimente sau mâncăruri sănătoase care vor ajunge să le înlocuiască pe cele dubioase.

1.1. Pentru asta ar trebui în primul rând să învăţăm să ne preparăm noi înşine mâncărurile de fiecare zi. Gătitul acasă ne ajută să înţelegem ingredientele pe care le folosim în mâncare, să le înţelegem rostul şi rolul pe care îl au în pregătirea mâncării pe care ne-o dorim.

1.2. În al doilea rând, când facem schimbări pozitive în dietă şi scoatem din ea alimente dubioase, este important să le înlocuim cu alternative sănătoase. Înlocuirea grăsimilor animale cu grăsimi vegetale, ca de exemplu înlocuirea untului cu ulei de măsline, va duce în timp la o îmbunătăţire considerabilă a sănătăţii proprii. În acelaşi timp, înlocuirea grăsimilor animale cu carbohidraţi rafinaţi – zahăr alb de sfeclă, porumb sau trestie – (aşa cum mulţi cred în înlocuirea slăninii sau şuncilor cu prăjituri), nu este o modificare pozitivă în dietă şi nu va duce la un risc mai redus de atac de inimă sau o mai bună dispoziţie sufletească.

1.3. Să ne simplificam viaţa. În loc să numărăm la nesfârşit caloriile consumate zilnic, să ne gândim mai mult la culoarea, varietatea şi prospeţimea mâncărurilor pe care alegem să le consumăm. Să ne concentrăm la eliminarea din mâncăruri a ingredientelor procesate sau pre-împachetate industrial şi să le înlocuim cu produse proaspete.

1.4. Să citim întotdeauna etichetele de pe pachetele procesate industrial. Este atât de important să cunoaştem în amănunţime conţinutul şi cantitatea fiecărui ingredient, ştiind că producătorii industriali ascund deseori cantitatea de zahăr şi sare din produsele spre vânzare cum ar fi semipreparatele, afirmând că sunt sănătoase. Carbohidraţii rafinaţi sunt listaţi folosind numele lor chimic sau tehnic aşa că de multe ori ajungem să citim pe etichete o listă ca venind de la farmacie. Regulă simplă de urmat, evitaţi produsele cu tot felul de „agenţi” pseudo-farmaceutici şi alegeţi-le pe cele cu un conţinut simplu şi pe înţelesul tuturor. Iar dacă nu înţelegeţi ce scrie pe etichetă, simplu: nu cumpăraţi.

1.5. Concentraţi-vă asupra senzaţiilor pe care le aveţi după ce mâncaţi. Aceasta vă va ajuta să separaţi alimentele tolerate de tubul vostru digestiv de cele pe care le toleraţi mai puţin. Alegeţi-le pe cele care duc la crearea de obişnuinţe şi gusturi plăcute pe care probabil că nu le-aţi simţit înainte pentru că erau mascate de senzaţii şi gusturi simpliste de sărat, amar, sau dulce, dar fără sa aducă în plus ceva arome mai deosebite. O să descoperiţi că roşia fără sare şi piper are un gust al ei propriu, având o aromă deosebită. Veţi putea cu uşurinţă să alegeţi din varietatea de roşii pe cele mai aproape de gustul fiecăruia.

1.6. Cu cât mâncaţi mai multe mâncăruri sănătoase cu atât vă veţi simţi mai bine la vremea siestei. Cu cât mâncăm mai multe produse pe care am ajuns să le numim „junk food”, cu atât mai mult vom ajunge să ne simţim balonaţi, mahmuri, cu o stare permanentă de greaţă şi arsuri în gură, în stomac şi în intestine, fiind în permanenţă preocupaţi de aceste stări care duc la incapacitate, suferinţă şi ne reduc energia.

1.7. Beţi multă apă; ea vă ajută să eliminaţi mai repede gusturile secundare nedorite (after-taste) şi toxinele însoţitoare îngurgitate. Deshidratarea duce la oboseală, ajungând să fiţi lipsiţi de energie, cu frecvente dureri de cap. Din păcate mulţi înlocuiesc în mod greşit setea cu foamea aşa că dacă beţi multă apă asta vă va ajuta să nu vă mai repeziţi hămesiţi la bucate şi să băgaţi în voi tot felul de alimente mai mult sau mai puţin dubioase.

Nu este important doar ce mâncăm, ci cum şi unde o facem…

2. Moderaţia este cheia succesului. Dar ce este şi cu ce se „mănâncă” moderaţia?

2.1. Esențial asta poate însemna că ar trebui să mâncăm numai atât cât este

nevoie ca să trăim. Adică ar trebui să ne oprim din mâncat când ne simţim

satifăcuţi dar nu umflaţi.

2.2. Moderaţie înseamnă şi balanţă în ceea ce mâncăm. Este complet greşit să

mâncăm numai proteine sau numai carbohidraţi, să mâncăm fără sare sau fără

grăsimi. Avem nevoie de o balanţă în care fiecare din grupurile nutritive să fie prezent şi să susţină corpul omenesc care este volens-nolens omnivor; carbohidraţi, proteine, grăsimi, fibre vegetale, vitamine şi minerale.

Pentru mulţi dintre noi moderaţie înseamnă să mâncăm mai puţin decât o facem acum. Dar asta nu înseamnă că trebuie să eliminăm alimentele şi mâncărurile care ne plac şi ne satisfac. Mâncând spre exemplu costiţă afumată o dată pe săptămână poate fi considerată o moderaţie, mai ales dacă înainte de asta mâncam costiţă În fiecare zi. Mai ales dacă în ziua costiţei mâncăm mai multe crudităţi, legume si fructe, la prânz şi la masa de seară. Dar dacă după costiţa de dimineaţă mâncăm prăjituri la prânz şi pizza cu cârnaţi la masa de seară, pe care o mai stropim şi cu o berică sau doua, asta nu mai este moderaţie ci abuz faţă de noi înşine.

Daca mâncăm 100 de calorii de ciocolată într-o după amiază, ar trebui să deducem din numărul de calorii tot 100 la masa de seară. Şi dacă ne este foame, un măr sau câteva sute de grame de pepene roşu pot înlocui cele 100 de calorii la cină şi ne va ajuta să stingem foamea. Eu spre exemplu mănânc deseori un măr sau un mango mai ales dacă după mâncarea de seară parca aş mai mânca ceva.

2.3. Nu gânditi despre unele alimente ca fiind interzise. Cu cât eliminaţi din dietă mai multe alimente sau mâncăruri prohibitive, cu atât mai mult ajungeţi să vă gândiţi la ele, ba chiar o vă uitaţi la ele cu jind, ajungând să le doriţi din ce în ce mai tare. Iar dacă aţi dat iama în ele şi ajungeţi să vă îndopaţi la repezeală, s-ar putea să vă pară rău că aţi călcat pe linia interzisă şi o să vă consideraţi „slabi de inger”. Mult mai bine este să reduceţi treptat porţiile alimentelor şi mâncărurilor nesănătoase sau să le consumaţi mult mai rar.

2.4. Reducând porţiile treptat – ca Buridan – o să ajungeţi singuri să nu vă mai gândiţi prea mult la ele şi să le consumaţi numai la ocazii deosebite. Ştiţi povestea cu măgăruşul lui Buridan. Buridan era un om sărac dar avea nevoie de un măgăruş să-i care de colo-colo tot felul. Aşa că Buridan s-a gândit că dacă îi va reduce treptat porţia de mâncare măgăruşului, acesta va continua să muncească cu acelaşi zel dar să mănânce mai puţin. Zis şi făcut: măgăruşul mânca în fiecare zi mai puţin dar de muncit muncea din greu. Şi, în sfârşit, a venit şi ziua când măgăruşul lui Buridan nu a mai mâncat nimic. Din păcate, al dracului măgăruş a murit de foame tocmai când Buridan credea că a reuşit să-l educe pe măgăruş să muncească fără să mănânce.

Cât priveşte chestia cu călcatul pe linia interzisă, asta iar îmi aminteşte de un banc altfel nu prea reuşit în care un bandit pus pe siluit intră în dormitorul unei tinere perechi, îi trage doua palme bărbatului de-l aruncă cât colo şi apoi trage o linie cu cretă pe podea, spunându-i că dacă trece peste linie o să fie vai de el. După ce o violează pe femeie, banditul pleacă rânjind satisfăcut, în timp ce femeia plânge de indignare făcându-l pe soţul ei laş şi lipsit de bărbăţie. La care bărbatul îi spune, uitându-se cu teamă în dreapta şi în stânga, şoptind: „Taci dragă şi nu plânge că am călcat de doua ori pe linia de pe podea dar banditul nu s-a prins”.

2.5. Reduceţi porţiile de mâncare. În mai toată lumea porţiile de mâncare servite la restaurante s-au mărit considerabil în ultima vreme, aşa că mulţi dintre noi, conștienți că ajung să mănânce fără măsură preferă să împartă porţiile de mâncare cu partenerul sau prietenii lor, iar dacă nu pot să împartă, să comande jumătăţi de porţii. Acasă încercaţi să vă aranjaţi porţiile după volum dacă nu le cântăriţi; carnea sau peştele ar trebui să fie de mărimea unui pachet de ţigări sau cărţi de joc; o jumătate de ceaşcă cu pireu de cartofi, orez fiert sau paste făinoase are volumul aproximativ al unui bec obişnuit. Iar dacă simţiţi că porţia din farfurie nu vă va sătura, adăugaţi mai multă salată de frunze sau încheiaţi masa cu fructe.

2.6. Mâncaţi încet şi învăţaţi să savuraţi fiecare îmbucătură. Încercaţi să vă opriţi din mâncat înainte de a vă simţi plin. Corpului omenesc îi trebuie câteva minute până când creierul se declară satisfăcut, aşa că mâncaţi încet (slow food).

2.7. Mâncaţi cu familia sau prietenii ori de câte ori aveţi ocazia. Mesele împreună vă conferă emoţia şi plăcerea de a mânca cu cei dragi şi, în plus, este o ocazie prin care puteţi deveni un adevărat model în faţa copiilor pentru obiceiuri sănătoase în legătură cu ce mâncăm şi cum mâncăm. Mâncatul în faţa computerului sau a televizorului duce deseori la consum de mâncare peste măsură.

Partea a doua a acestei compilări despre mâncatul şi traiul sănătos o veţi găsi în numărul următor.

George Hida