Israelul la “Bookfest” – un mare succes

Nu știu cui s-a datorat ideea de a alege Israelul țară invitată la ediția din acest an a “Bookfest”-ului, marea întâlnire a cititorilor cu cărțile și cu autorii lor, nu cunosc dedesubturile organizării dar s-a dovedit o idee excelentă. Toate manifestările care s-au desfășurat sub sigla ”Israel” au fost onorate de publicul care a venit în număr mare la evenimente. În plus, șase autori israelieni, unii dintre ei cunoscuți și apreciați în lume, au fost prezenți la “Bookfest” și s-au întâlnit cu publicul românesc, public de toate vârstele și spun acest lucru deoarece cred că cel mai mare număr a fost la ”Clay Ground” al cărui protagonist a fost scriitorul Rony Oren, autorul a peste 300 de volume pentru copii. În cadrul acestei întâlniri, Rony Oren i-a învățat pe spectatorii lui, –  zeci și zeci de copii care s-au adunat în  jurul lui, s-au așezat pe jos, s-au cățărat pe scaune – cum să folosească plastilina pentru a face figurine. După aceea s-au înghesuit la baloane, la bomboane și au rămas cu o amintire nemaipomenită legată de ”“Bookfest”.

Eva booSperăm că, atunci când vor crește, vor deveni parte a publicului care vine în fiecare an la cele două mari târguri de carte din România – ”Bookfest” –  vara și ”Gaudeamus” toamna.

Dar succesul mare nu a fost numai la copii. Deși nu am participat, trebuind să merg la un alt eveniment, la standul Israel s-a și gătit, Mircea Dinescu, amator de bucate bune, priceput în ale gătitului care are și un restaurant la București, a dialogat cu Gil Hovav, jurnalist culinar din Israel. Nu știu care dintre cei doi a prezentat cel mai gustos fel, dar sunt convinsă că publicul va încerca rețetele lor. De-altfel l-am auzit pe Dinescu spunând că el știe să prepare un ”ciulent” foarte bun.

Dar acestea sunt numai câteva fragmente din mozaicul atât de colorat al programului standului israelian. Cele ce urmează nu înseamnă o prezentare exhaustivă a ceea ce s-a organizat acolo. Dacă le-aș enumera pe toate, nu ar fi loc de altceva. Aș menționa, printre altele, prezența scriitorilor israelieni de limbă română, ale căror cărți sunt cunoscute în România, se tipăresc la mai multe edituri, apoi abordarea unor subiecte de istorie contemporană „de pildă evoluția relațiilor româno-israeliene, masa rotundă”. Limba ebraică ieri și azi dialogul dintre Madeea Axenciuc, bine cunoscută în Israel, ea fiind ani de zile directoarea ICR din Tel Aviv, cu Gil Hovav, care pe lângă calitățile pe care le-am enumerat anterior este și strănepotul lui Eliezer ben Yehuda, creatorul limbii ebraice moderne, evenimente dedicate Cabalei,  (prin lucrări ale lui Moshe Idel) filme pentru copii, concurs de desene.

Meir Shalev

Meir Shalev

Dar, bineînțeles, cele mai semnificative momente au fost întâlnirile cu scriitorii, ale căror cărți sunt binecunoscute în România. Și aș vrea să menționez că da, marii scriitori israelieni sunt de ani de zile traduși în limba română, fie din engleză, fie chiar din ebraică și aceasta este una din explicațiile participării publicului la standul Israelului. Despre Amos Oz nici nu mai e cazul să vorbesc, editura ”Polirom” publică toate volumele lui și prezentarea romanului ”Iuda”, precum și masa rotundă dedicată operelor lui sunt mărturie a acestui fapt. Cel puțin trei romane ale Zeruyei Shalev sunt traduse în limba română, de aceea prezența ei la “Bookfest” a fost binevenită. Vărul ei, scriitorul Meir Shalev, autorul cărții ”Roman rusesc” , tradus de asemenea în limba română, a cucerit publicul prin farmecul lui și speranța noastră este că i se vor traduce și alte cărți. Am stat de vorbă cu el și prin cele spuse de scriitor, mi-am dat seama de marea diversitate a temelor abordate de scriitorii israelieni.

Eva slider_bookfest2016

”În cărțile mele nu mă preocupă mesajul. Ca cititor și scriitor sunt interesat de o poveste bună, iar intenția mea nu este să influențez cititorul. În ceea ce privește unele asemănări cu Amos Oz despre care mi-ați întrebat, ambii suntem interesați de sionism, deci sursele sunt oarecum similare… Dar eu sunt mai puțin sionist politic decît Amos Oz. Deși sunt implicat politic, scriu comentarii în cotidianul Yediot Ahoronot unde-mi exprim părerile, mie nu-mi pace să citesc și să scriu romane politice. Scriu ca orice alt scriitor din lume, din Canada sau din România”. Dror Mishani, autor de romane polițiste, s-a întâlnit de asemenea cu cititorii romanului său ”Dispariția”, tradus în limba română.  Tot la standul Israel s-au desfășirat dezbaterea ”Unicitatea Hasefer” în peisajul editorial românesc” sau cea în jurul volumului ”Povestiri cu tâlc” al lui Șai Agnon.

Deși nu au fost legate direct de literatura israeliană, au avut loc o serie de evenimente cu tematică evreiască, cum a fost , de pildă, prezentarea romanului lui Andrei  Cornea ”Uimitoarea călătorie a lui Shabatai Mesia”, pe care cititorii noștri au putut să o cunoască mai demult,  sau dialogul Andrei Oișteanu-Mircea Vasilescu despre particularitățile istorice ale comunității evreilor din România.

Am lăsat la urmă ceea ce pentru mine a reprezentat ”cireașa pe tort”, masa rotundă despre ”Evreii și cuvintele”, cartea ai cărei autori sunt Amos Oz și fiica ei, istoricul Fania Oz Salzberger. Pentru mine această carte a însemnat enorm de mult .Am găsit o interpretare a apartenenței unui evreu laic la iudaism, problemă care m-a frământat multă vreme deoarece explicațiile religioase nu m-au satisfăcut. Pe de altă parte, mi-a provocat o plăcere estetică și emoții cum rar mi se întâmplă când citesc o carte. Și acest lucru s-a repetat când am ascultat argumentele Fainei Oz care a răspuns la „nedumeririle” Madeeii Axenciuc, Ioanei Petridean, ale lui  Andrei Cornea și Andrei Oișteanu. Nu știu în ce măsură participanții au fost satisfăcuți de explicațiile Faniei. Pe mine m-au convins deși nu mai era nevoie să o ascult căci cei doi autori m-au convins de la început. Menționez că ”Agora”, locul în care s-a desfășurat dezbaterea, a fost arhiplină, o parte din public urmărind-o în picioare.

La urmă dar nu în ultimul rând, două observații. Nu numai standul Israelului dar și Editura Hasefer care a lansat trei volume,  a fost asaltat de public.  La editurile românești unde au fost publicate aceste cărți, vânzările lor au fost impresionante. În general, cărțile cu tematică evreiască, apărute la diferite edituri, au avut căutare la public , ceea ce contravine, spre bucuria noastră, imaginii create când citim invectivele  întâlnite pe forumuri  la mențiunea, într-un text a cuvântului  ”evreu”, indiferent în ce context. În al doilea rând: din păcate, israelienii  (nu românii israelieni)-nu cunosc literatura română. Mi-a spus Meir Shalev că nu știe nimic, că în ebraică scriitori români nu au fost traduși. Nu știu care este realitatea, poate că, totuși, sunt scriitori traduși, oricum nu au ajuns la publicul larg. Poate că ICR din Tel Aviv ar trebui să facă ceva.

Una peste alta, cred că în ceea ce am scris în articol, se confirmă afirmația mea din titlu:  succesul Israelului la “Bookfest”.

Eva Galambos

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

2 Comments

  • Eva Elefant commented on June 26, 2016 Reply

    este foarte interesant succesul scriitorilor israelieni in Romania

  • Vladimir Wertsman commented on June 10, 2016 Reply

    Un articol foarte interesant, felicitari!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *