Oportunităţile culturii evreieşti la Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2021

Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii 2021 – o ştire senzațională anunţată de un juriu internaţional delegat al UE. Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, celelalte oraşe care au rămas în ultima fază a competiției pentru acest titlu au felicitat pe invingător, iar timişorenii s-au revărsat pe străzi ca să serbeze victoria.

“Shine Your Light – Light up Your City!” sau “Luminează oraşul prin tine!”, sloganul campaniei timişorene exprimă încrederea în propria lumină şi în puterea ei de a o răspândi. Mesajul entuziast este inspirat de proverbialul “spirit timişorean”, spiritul conviețuirii interetnice, -culturale şi -confesionale. “Timişoara a mizat puternic pe mozaicul de etnii şi pe armonia în care trăiesc de secole”, mi-a scris istoricul Victor Neumann. În dosarul candidaturii, impresionant de temeinic şi imaginativ, citim: Recunoaşterea şi respectul reciproc sunt principiile fundamentale ale comunității interculturale, multiconfesionale şi antreprenoriale a oraşului. De secole intregi locuiesc aici peste 30 de culturi diferite: români, germani, maghiari, sârbi, croați, italieni, spanioli şi bulgari. De asemenea credincioşi ortodocşi, catolici, evrei, protestanți, luterani, reformați, musulmani, şi de alte confesiuni, îşi practică religia în pace şi libertate, sensul cuvântului ‘toleranță’ a evoluat către ‘fraternitate’”. Chiar dacă tihna acelor secole a fost uneori întreruptă, coabitarea paşnică a fost pentru perioade lungi o realitate, iar idealul toleranței mutate în fraternitate, o idee dragă rabinului dr. Ernest Neumann, tatălui meu, rămâne un țel nobil.

“Un oraș european al culturii trebuie să conțină diversitatea culturii europene”, a spus Simona Neumann, director executiv al Asociației “Timișoara Capitală Culturală”. Este firesc aşadar că reprezentarea trecutului comunității evreilor, a contribuțiilor ei la economie, la arhitectura oraşului, la cultură şi-a găsit locul în conceptul organizatorilor. Silueta şi turlele Sinagogii din Cetate apar pe mai multe pagini din dosar, semn că cultura şi religia iudaică (avem norocul sa figurăm în ambele categorii:)) sunt asimilate în conştiința identitară a oraşului şi că restaurarea sinagogii, se pare, sper, este iminentă. Avântul organizatorilor este atât de mare şi molipsitor, că îndrăznesc (cuvânt-cheie în proiect) să avansez şi alte idei cu încrederea că vor fi îmbrățişate. 

Dacă Sinagoga din Cetate îsi va redobândi strălucirea ca lăcaş de cult şi/sau centru cultural, nu se poate ca Sinagoga din Fabric, o capodoperă arhitectonică, opera celebrului arhitect Lipot Baumhorn, într-o stare jalnică, să fie neglijată. Ea trebuie salvată înainte să fie prea târziu!

Sinagoga din Fabric

Sinagoga din Fabric

De realizat ar fi pentru anul 2021 un mic muzeu evreiesc, cu exponate legate de rituri şi obiceiuri, cu informații despre situația şi poziția evreilor de-a lungul secolelor. Ar fi un obiectiv turistic interesant şi un loc unde timişorenii s-ar putea edifica despre foştii şi actualii lor concetățeni.

Pe traseul turistic “Timişoara iudaică” este de inclus cimitirul, cu cele peste 12.000 de morminte, cel mai vechi din 1636. Este nu numai un loc de reculegere printre monumente funerare de o mare valoare estetică, ci şi o posibilitate de rememorare a istoriei evreilor din oraş şi o evocare a personalităților care au clădit şi creat în toate domeniile. Un album cu fotografii artistice şi explicații ar fi binevenit.

Un ghid turistic dedicat Timişoarei iudaice (la care lucrez…) va plimba pe timişoreni şi pe turişti prin oraşul care va dobândi dimensiuni noi prin incursiunile în trecut. Sunt convinsă că unele obiective vor apărea pe tripadvisor cu ratings excelente.

Partenariate de şcoli şi universități, colaborări cu alte țări fac parte din programul anului 2021. În acest context, mi se pare că o colaborare cu instituții israeliene, eventual cu israelieni foşti timişoreni, merită să fie luată în considerație.

Sunt propuneri ambițioase, dar noi ştim că, parafrazând pe Theodor Herzl, visele se împlinesc, dacă o vrem. Totul pare posibil în lumina degajată de echipa însuflețită care a câştigat titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru Timişoara.

Getta Neumann

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

One Comment

  • Dan commented on September 23, 2016 Reply

    Descriere realista si optimista a Timișoarei noastre, inclusiv a Timișoarei noastre iudaice!
    Mulțumim Getta!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *