Conferinţa OSCE Berlin – octombrie 2016. Impresii şi îngrijorări

Octombrie 19-20, 2016 – La Berlin a avut loc Conferinţa OSCE (Organizatia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) pentru Toleranta şi Diversitate. Găzduită de Ministerul de Externe al Germaniei, ţara care deţine până la sfârşitul acestui an preşedinţia OSCE, conferinţa a fost organizată şi s-a desfăşurat în mod ireproşabil.

Prima conferinţă OSCE, la care am fost invitat să particip, a fost Conferinţa împotriva antisemitismului, care s-a desfăşurat la Viena, în 2003. Era anul în care Guvernul României nega Holocaustul Românesc şi în care Dl. Preşedinte Ion Iliescu, făcea, în timpul vizitei sale în Israel, o comparaţie nefericită între Holocaust şi crimele regimului comunist. Era anul în care, ca urmare a reacţiei, pe plan internațional, a MCA România, la cele doua incidente, România avea să constituie Comisia Wiesel.

În 2003 participanții la conferinţa de la Viena au fost preocupați de antisemitismul care, la acea dată, începuse să-şi arate colţii din ce în mai mult.  Delegaţiile din România, din Israel şi din Statele Unite au acordat atenţie sporită derapajelor care au atras atenţia asupra modului în care, atunci, ţara noastră se ocupa sau, mai bine spus, nu se ocupa de problema antisemitismului şi de cea a negaţionismului. Am părăsit acea conferinţă cu sentimentul că Europa va face ce trebuie pentru a diminua antisemitismul şi negaţionismul până la un nivel minim care să transforme cele doua fenomene în ceva inofensiv, de domeniul trecutului. Am greşit.

Acea conferinţă a fost urmată de altele, unele mai importante, altele mai puţin importante. Mi-a rămas în memorie cea de la București, unde islamofobia a fost ridicată, pentru prima oară, la nivel de problemă europeana şi universală, fiind comparată cu antisemitismul.

Atunci, acolo, în plenul lucrărilor acelei conferințe, am spus răspicat că antisemitismul şi islamofobia nu pot fi abordate şi analizate în cadrul aceleiași discuții. Atunci şi acolo am avertizat asupra faptului că o discuție în care cele doua fenomene sunt comparate, se va transforma intr-o discuție care va servi antisemiților, negaţioniştilor şi celor care au tot interesul ca islamofobia să devină o problemă internaţională care să atragă şi să reţină atenţia publică, transformându-o într-o problemă politică primară care va crea confuzie şi haos.

marco-1

La conferinţa de la Berlin 2016 am avut ocazia să constat că ceea ce am spus la Bucureşti a nu fost departe de realitatea cu care ne confruntăm în prezent.

Conferinţa OSCE care a avut loc pe data de 20 Octombrie a fost pregătită de noi, reprezentanţii societăţii civile, pe data de 19 Octombrie. Întruniţi în patru grupe de lucru, am discutat despre rolul educației, al legislației, al social media şi al organizațiilor non-guvernamentale, în combaterea fenomenelor de discriminare şi rasism.

Am avut ocazia sa îmi exprim opinia faţă de termeni precum “toleranţă şi minorităţi” termeni exclusiviști şi izolaționiști cu care eu personal nu sunt de acord atunci când sunt folosiți pentru a discuta despre probleme care afectează cetățeni ai ţărilor care promovează o astfel de terminologie. Noi, membrii “minorităţilor”, cei “toleraţi” suntem cetăţeni cu drepturi şi responsabilităţi depline, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni şi nu ar trebui să acceptăm sa fim catalogați ca “minoritari” şi ca “toleraţi”.

Am avut ocazia să prezint participanţilor progresele făcute de România în adoptarea unei legislaţii avansate, poate cea mai avansată din Europa, în cea ce priveşte combaterea discriminării şi a rasismului, fără a omite însă drumul anevoios care trebuie parcurs pentru implementarea acestei legislații.

marco-4

Punctele de vedere şi propunerile noastre au fost centralizate într-un document final care a fost transmis către reprezentanții oficiali ai ţărilor membre OSCE şi care pe data de 20 Octombrie au participat, alături de noi, la conferinţa propriu-zisa.

Miniştri, ambasadori, jurnalişti, oameni de cultură ni s-au alăturat pentru a discuta probleme cu care este confruntata Europa şi pentru a onora şi mulţumi Germaniei pentru preşedinţia sa. Subiecte precum dreptul la libera exprimare, refugiați, discriminarea pe considerente de orientare sexuală, propagarea extremismului prin intermediul internetului şi islamofobia au fost abordate pe larg.

Din partea României, am identificat o singură doamnă, funcţionară a ambasadei noastre la Berlin, a cărui nume nu il pot menționa pentru ca nu a avut nici o carte de vizita la dânsa. Se mai întâmplă.

In vasta sala de conferințe, am așteptat ore întregi să îi aud pe reprezentanţii instituţiilor europene care au condus lucrările conferinței abordând subiectul antisemitismului care îngrozește milioane de evrei europeni şi care îi alungă din localităţile lor de reşedinţă, dintr-un loc în altul. Am aşteptat ore întregi să îi aud pe politicieni exprimându-şi îngrijorarea faţă de faptul că evreii europeni au devenit ţinta şi victimele fanatismului islamic. Am aşteptat în van.

În schimb, atunci când a fost abordat de un reprezentant al unui ONG din Marea Britanie care combate islamofobia, Comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului European, Nils Muižnieks, a spus că în prezent “islamofobia este adevărata problemă a Europei şi nu antisemitismul şi antiroma care au fost depăşite”.

Singurul oficial care a reacționat la aceasta afirmație gravă lansată de Comisarul European pentru Drepturile Omului, a fost Michael Georg Link, Directorul pentru Instituții Democratice şi pentru Drepturile Omului în cadrul OSCE (ODHIR). În mod răspicat Michael G Link a spus că antisemitismul este o problemă acută pentru Europa, o problemă care nu poate fi ignorată şi care trebuie combătută.  Pentru acest lucru l-am felicitat personal pe Michael G Link care, în limba romana mi-a mulțumit pentru reacția promptă de susţinere.

Comisarului European pentru Drepturile Omului i-am trimis, din partea MCA România, o scrisoare deschisă în care am exprimat  profunda îngrijorare faţă de afirmaţiile publice pe care le-a lansat în cadrul unui eveniment European de primă importanţă, precum Conferinţa OSCE de la Berlin.

În concluzie: trăim timpuri incerte şi dificile din multe puncte de vedere.  Se fac eforturi semnificative pentru a ţine situațiile volatile şi conflictele multiple, localizate la nivel global sub control. Sper să greşesc afirmând că pentru evreii europeni se anunță vremuri grele care ne vor amintii din ce în ce mai mult de timpurile trăite de părinţii şi bunicii noştri. Diferența esențială însă o face existenţa Statului Israel, statul de care fiecare dintre noi trebuie să avem grija, indiferent cât de aproape sau cat de departe ne aflăm de el, fizic şi sufleteşte.

Marco M Katz

Vice-Presedinte ASR

Director fondator MCA Romania

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *