La 28 decembrie 2016, la Templul Coral din București  s-a desfășurat simpozionul ”Sinagoga – loc de adunare, rugăciune și învățătură, patrimoniu istoric și arhitectural”. Manifestarea a fost prilejuită de apariția volumului ”Cartea Sinagogilor din România” de Teșu Solomovici, un album care prezintă cele mai importante sinagogi din țara noastră, imaginile fiind însoțite de scurte istorii ale fiecăreia. De asemenea, se regăsesc și cele mai importante personalități rabinice de pe teritoriul românesc. Vorbitorii au relevat rolurile pe care le-a îndeplinit și le îndeplinește sinagoga pentru comunitatea evreilor. S-a subliniat că nu se poate vorbi despre sinagogă fără evrei (dr.Aurel Vainer, președintele FCER). Apreciind că sinagoga este repetiția Templului de la Ierusalim reprezentând fundamentele iudaismului, acad. Răzvan Teordorescu s-a referit la Dura Europos, locul unde a fost descoperită prima sinagogă pictată din istoria evreilor în care este redată viața lui Moise. Arhitectura, iconografia, ideologia artei evreiești au influențat primele case de rugăciuni creștine. Influența iudaică în religia creștină este vizibilă, a arătat el. Referindu-se la sinagogile din România, Victor Opaschi, secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, a subliniat importanța patrimoniului evreiesc nu numai pentru comunitate, ci și pentru statul român. Mulți dintre participanți au relevat că de-a lungul istoriei, sinagoga a reprezentat centrul vieții comunitare și religioase a obștei.

Concretizând multiplele roluri ale sinagogii, dr. Lya Benjamin a vorbit despre importanța Templului Coral care a reprezentat reînnoirea vieții religioase. Orientarea spre modernitate a făcut posibil ca în epoca interbelică să fie adăugate templului instituții cultural-științifice fără caracter strict religios care să funcționeze sub egida unei instituții religoase. Este vorba de Biblioteca, Muzeul și Arhiva Templului Coral.  Cele trei instituții au reprezentat surse de documentare și cercetare pentru oamenii de știință preocupați de istoria evreilor din România, a menționat cercetătoarea. Potrivit unor opinii, sinagoga poate fi și un spațiu al dialogului și diversității și un loc al spiritualității. Se constată și o evoluție foarte pozitivă a sinagogilor ca instituții evreiești, o trecere de la modernitate la postmodernitate. Există o reziliență a sinagogii față de o agresiune seculară și de integrare socială. În acest context, integrarea comunităților evreiești și a sinagogilor este excelentă, a relevat sociolog dr. Mircea Botescu. Vorbitorii au atras atenția că în România, în condițiile scăderii numărului evreilor, acest patrimoniu al comunității, reprezentat de sinagogi trebuie păstrat și revalorificat. În acest context, s-a subliniat, volumul editat de Teșu Solomovici este important deoarece oferă cititorilor posibilitatea de a cunoaște acest patrimoniu.

La rândul său,Teșu Solomovici  a arătat că vede această carte ca un ghid al sinagogilor și a mulțumit tuturor celor care au contribuit la editarea ei și celor care au participat activ la simpozion.

Eva Galambos