Povestea care urmează ne arată ce posibilități fabuloase are creierul nostru dar aruncă și o lumină asupra vieții după moarte. Religiile monoteiste au diverse  imagini ale  drumului pe care îl urmează sufletul după moarte, adică după ce părăseşte corpul. Singură religia hindusă crede în metempsihoză, în reîncarnare.  Indienii cred că sufletul se reîncarnează în altă ființă vie, nu neapărat într-un om. Se poate reîncarna într-o vacă, de pildă, într-o muscă sau în alt om. De aceea indienii nu omoară vacile, care se plimbă indolente pe străzile orașelor indiene, prin magazine şi restaurante, fiind încredinţaţi că în ele poate  sălășlui sufletul unui om. Dar sufletul acesta poate să-şi fi găsit un adăpost temporar într-o muscă. Hindușii poartă adeseori o mască de tifon ca sa nu înghită vreo insectă aflată în zbor. Dacă toate astea vi se par povești de adormit copiii citiți povestea Nataliei Beketova.

Cazurile de copii care își amintesc vieți anterioare nu sunt frecvente, dar sunt…Copiii păstrează asemenea amintiri până pe la șapte ani. Asemenea povești vin în contradicție, cum spuneam, cu ideea de Rai și Iad, cu ideea Judecății de Apoi, cu ideea de moarte ca sfărșit al unui destin. Exemplu, cazul Natalia Beketova, publicat de presa din Rusia.

Iată ce povestește un membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia, Mihail Recikin: “Am cunoscut-o in urma cu 10 ani pe Natalia, nu datorită cunoștințelor sale de limbi străine, ci pentru abilitatea ei de a pune un diagnostic dintr-o privire. Ajunsesem la Moscova la un centru medical unde un prieten de-al meu era un doctor reputat. Spre stupoarea mea, el mi-a recomandat sa mă las consultat de asistenta lui care, spunea el, are o capacitate deosebită”. Scriitorul a relatat cum Natalia l-a analizat atent pentru câteva clipe, s-a sprijinit de perete, parcă adunându-și forțele, și a început sa vorbească, ca și cum ar fi citit dintr-o carte. “Ați avut o intervenție chirurgicală la ambii ochi din cauza deteriorării mecanice a corneei. Acum aveți dioptrii de 0,65 la ochiul stâng și 0,59 la cel drept” .

Natalia Beketova

Beketova a reușit să absolve un colegiu și s-a angajat ca asistentă medicală la un spital din Moscova. Aici și-a descoperit o altă capacitate uimitoare, pe care probabil o căpătase tot în urma unui şoc din adolescență. Ea vindeca diverse afecțiuni, doar atingând pacienții. În acele momente, in jurul capului ei apărea un cerc luminos alb, care către finalul ședinței se transforma într-unul de culoare violet. Cu toată aparatura modernă a medicinii din ultimii ani, specialiștii clinicii nu și-au putut explica în nici un fel fenomenul miraculos. Cert este că, în timp, ea  și-a pierdut aceasta capacitate, poate pentru că și-a epuizat resursele.

Cele120 de limbi străine

Dar Natalia dispune și de o altă calitate inexplicabilă la prima vedere. Vorbește 120 de limbi străine. Ce spunea ea despre această stare: “Constiința mea este ca o foaie albă de hârtie, pe care o mână nevăzută a desenat niște semne necunoscute. Dar într-o clipă, ca prin minune, mintea mea le-a recunoscut. Cele 120 de limbi care brusc mi-au devenit ca limbi materne provin din cele 120 de vieți trăite de mine anterior. Am amintiri fragmentare, din aproape fiecare dintre ele, dar îmi este imposibil să refac totul. Consumul energetic este imens, după numai câteva minute de sforțare mă simt complet epuizată”. Ea susține că sufletul ei a traversat timpul, de la civilizațiile primitive, până la istoria secolului XX.

“Îmi amintesc că am făcut parte dintr-un trib primitiv, purtam haine din piele de animale şi locuiam într-un fel de iurtă. Filmul se derulează şi mă aflu în Japonia… Sunt pe marginea unui lac, îmbrăcată într-un kimono roz, privind în zare. Apoi mă văd în uniforma armatei napoleoniene, mă numesc Jan Dever. Am și imaginea propriei morți: la vârsta de 21 de ani, străpuns de baioneta unui soldat al Imperiului țarist. În ultima viaţă am murit de tifos la 13 ani, în Germania”.

Relatările Nataliei par a fi fragmente dintr-un puzzle ce se dovedește greu de îmbinat. Tatiana Grigorieva, profesor doctor la Institutul de Studii Orientale, a încercat să rezolve această enigmă. Dupa opinia ei, întreaga evoluţie și transformarea Natașei dintr-o persoană cu o educatie modestă într-un poliglot erudit, s-a produs odată cu  un șoc emoțional din adolescență. Acest fenomen se poate asocia cu procesul numit anamneză, adică amintirile pe care sufletul le-a cunoscut într-o existență anterioară. .

Beketova a citit în premieră , descifrându-le firesc,în câteva ore, o serie de texte antice scrise intr-un alfabet azi dispărut.

Frânturi din memoria universului.

Poate cel mai celebru caz studiat de un specialist american a fost acela al băiețelului Sujith, din Sri Lanka. Se spune că abia învățase să vorbească, când Sujith le-a povestit părinților că in viața anterioara se numise Sammy și era muncitor la căile ferate și traficant de băuturi spirtoase. După o ceartă cu soția sa, Sammy plecase de necaz la cârciumă, să se îmbete. Către miezul nopții, la intoarcerea către casă, fusese lovit de un camion şi omorât. Micul Sujith își bătea la cap periodic părinții să-l duca la Gorakana, localitatea unde trăise Sammy. În plus, băiețelul vădea o pasiune nefirească la vârsta lui pentru țigări si arak, băutura spirtoasă specifică zonei.
Părinții nu fuseseră niciodată în acea localitate și nu cunosteau pe nimeni care să semene măcar cu descrierea lui Sammy. Totuși, fiind budiști, credeau in reîncarnare, astfel că nu au fost din cale-afară de surprinși de povestea fiului. Investigațiile ulterioare, dintre care una condusă de profesorul Ian Stevenson, au putut confirma că cel puţin 60% dintre afirmațiile facute de Sujith erau reale. Când, în cele din urmă, băiețelul s-a întâlnit cu rudele lui Sammy, acestea au rămas uimite de familiaritatea cu care le vorbea, precum si de faptul că le știa numele de alint.

Ian Stevenson

Pe o perioadă de mai bine de 40 de ani, profesorul Ian Stevenson a călătorit în toată lumea, investigând cazurile a peste 2000 de așa-ziși “reincarnați”. Intâmplător, prin anul 1995, a cunoscut si cazul Nataliei. Cercetătorul nu a fost deloc mirat de capacitățile speciale ale tinerei, explicația lui fiind una relativ simplă. Conform spuselor sale, chiar dacă posibilitatea reîncarnării s-ar exclude, totuși Natalia, prin șocul suferit, a reușit cumva să se conecteze la memoria colectivă a Universului. Acest “izvor” adormit, alcătuit din memoria tuturor ființelor vii, fie că sunt oameni, animale sau chiar plante, se află undeva in afara spațiului și timpului. Profesorul Stevenson susține că Natalia Beketova a sorbit din picurii acestui izvor nesecat de amintiri colective.

Dacă am făcut această succintă prezentare a cazului Beketova este fiindcă în lunga mea carieră de ziarist am întâlnit și la noi în țară asemenea cazuri ciudate, inexplicabile dar reale. Din păcate ele sunt privite  cu suspiciune de specialiștii în psihiatrie și nu își pot face drum spre publicul larg.

Andrei Banc