Oameni, case, amintiri – Strada Republicii din Cluj

Pornesc de pe strada Şincai, unde am copilărit (împreună cu Julika – Andrea Ghiţă). Traversez Piaţa Păcii. În colt, “Croco”, unde ne adunam ca studenţi, la o cafea şi la o șuetă. Ajung la începutul Străzii Republicii. Strada e cunoscută astfel de mai toţi clujenii, deşi de-a lungul timpului a avut denumiri diferite. Până în 1918, în perioada Imperiului Austro-Ungar s-a numit Majális-út,  între 1923-1941, Strada Regală, după război şi abolirea monarhiei a primit – în mod logic, numele de Republicii, iar după Revoluţia din 1989, pentru scurt timp s-a numit Gheorghe Bilașcu – întemeietorul Şcolii Clujene de Stomatologie dupa 1918 la Univesitatea din Cluj. Apoi a revenit la denumirea din trecutul recent: Republicii.

Cum urci pe stradă, pe partea dreaptă este cladirea Policlinicii Studenţeşti unde mi-am făcut stagiatura la mijlocul anilor ’70. Vizavi, pe colţ se află casa cunoscutului pictor clujean Theodor Harșia (1914-1987), pe care l-am cunoscut. Elev a lui Catul Bogdan, Harșia a căpătat şi o recunoaştere internaţională.

 

Autoportret Theodor Harşia

Am primit de la el şi un tablou cu dedicaţie: “Târgul de la Brăila”. Fiica lui, Dorina, prietenă din copilarie, a ajuns muzeograf la Muzeul din Tulcea.

Pe partea dreaptă a strazii este clădirea Clinicii Medicale IV, care înainte era Spitalul Ministerului Transporturilor sau Spitalul CFR, cum îi spuneau clujenii. Tatăl meu a lucrat acolo, câţiva ani, ca stomatolog, iar eu am invatat acolo medicina internă cu profesorii Faur, Dorca şi Dr. Francisc Döry (fiul internistului de la Spitalul Evreiesc, Béla Döry care a pierit la Auschwitz).

Urcând în continuare, pe partea dreaptă a străzii, ajung la colţul cu strada Ion Creangă. Aici a locuit, în perioada interbelică şi postbelică, familia Dévényi (Deutsch). Moni Dévényi a fost decenii de-a randul tehnologul şef al Fabricii de Încălţăminte Dermata.. Fiul lui, regretatul Andrei Dévényi, decedat de curând, a fost profesor universitar de fizică, la Bucuresti. Mai târziu, “Vila Dévényi”  a aparţinut unui cunoscut oftalmolog clujean, Dr. Schmidt,  a cărui familie trăieşte in Germania.

Ajungem la clădirea impunătoare a Institutului Oncologic, înfiinţat de profesorul Ion Chiricuță. Aici a lucrat şi doctorul Bologa (fiul marelui istoric al medicinei, Valeriu Bologa).

Vizavi de Institutul Oncologic, pe partea stângă, se află “Vila Butaș” care a aparţinut generalului Butaș care a luptat in armata română, în Primul Război Mondial. Generalul şi soţia sa, Lenke, (care venea des în casa noastră) au ajutat evreii în vreme de restrişte. Fiul lor, Dr. Butaș, a fost timp de decenii anestezistul şef al Clinicii de Chirurgie III.

Puţin mai sus, de “Vila Butaș” se găseşte Vila Ştefănescu-Goangă, fostul rector al Universităţii Ferdinand, care a lăsat-o moştenire universităţii. Aici a funcţionat Institutul de Matematică, înfiinţat de academicianul Tiberiu Popoviciu, iar astăzi găzduieşte un centru de cercetări de psihologie, potrivit dorinţei profesorului Mărgineanu.

Oblic, vizavi, se află faimoasa Grădină Botanică din Cluj, înfiinţată de Alexandru Borza, o continuatoare a vechii grădini botanice clujene din Gradina Mikó.

Casa învecinată cu intrarea principală a grădinii, la nr. 40, este o clădire în stil Bauhaus.

 

Vila Reich

Clădirea construită in anii ’30 a fost proiectată de inginerul Eugen (Jenö) Reich (1895-1968), unul dintre inginerii constructori evrei importanţi ai Clujului din perioada interbelică.

 

Inginerul Reich

El a proiectat şi a costruit şi clădirea Casei de Asigurări de Sănătate (fosta Policlinică nr, 1) de pe Strada Argeş. După război, fiind celibatar, venea săptămânal în casa copilăriei mele şi toate sărbătorile le petreceam împreună. Îi plăcea sportul şi m-a învăţat multe exerciţii de gimnastică. Se spune că nici un om nu e de neînlocuit. Totuşi, pe ing. Reich, regimul comunist l-a considerat de neînlocuit. Trustul de constructii unde lucra , nu l-a pensionat niciodată şi a lucrat acolo până s-a stins din viaţă.

Aceeaşi casă de pe Republicii 40 e legată şi de numele marii actriţe clujene Silvia Ghelan.

 

Silvia Ghelan

Silvia Ghelan a interpretat nenumărate  roluri la Teatrul Naţional din Cluj. Am avut onoarea s-o cunosc personal la începutul anilor ’70, când juca în filmul “Serata”, în regia Malvinei Urşianu, în rolul doctoriţei Iulia, alături de unchiul meu, cunoscutul actor György Kovács, care interpreta rolul Profesorului. În aceeaşi clădire a locuit şi doctorul  David Rub (1921-1989), născut la Petroşani.

Dr. David Rub

Dr. Rub era un om de o deosebită sensibilitate intelectuală şi profesională.  După o stagiatură efectuată  la Spitalul Evreiesc din Cluj, a lucrat ca medic şi cadru didactic la Clinica Medicală II , fiind discipolul vestitului profesor Ion Goia. A fost căsătorit cu  Aurelia Saidac-Rub, profesor la Facultatea de Farmacie din Cluj.

Într-o clădire aflată ceva mai sus de “casa Reich”, la numărul 41, a locuit profesorul Paul Steiner (1879-1959),  şeful Secţiei de Chirurgie de la Spitalul Evreiesc din Cluj. Pionier în chirurgia urologică (chirurgia prostatei), Prof. Steiner a fost primul director al Spitalului Evreiesc din Cluj.

La Nr.46 se află “Vila Szegő”. Aici a locuit Júlia Szegő (1900-1987), folclorist şi biograf al lui Mozart si Bartók. A fost în relaţii de prietenie cu Bartók si Kodály. A fost coproprietara vestitei librării “Lepage” din Piaţa Libertăţii. Uli-néni, cum îi spuneam când eram copil, era profesoara cu care am învăţat să cântăm atât eu, cât şi surorile mele, şi alţi copii care au frecventat grădiniţa ei de muzică. În timpul ocupaţiei germane a scăpat de deportare datorită profesorului maghiar Csőgör (de specialitate stomatolog) care  a activat în ilegalitate cu Uli-neni. Cabinetul lui stomatologic era pe Strada Berde Mózes (azi Fr. Joliot Curie). Acolo a ascuns-o pe Uli-néni, în cămăruţa unde se prepara ghipsul dentar. Laicsi bácsi (cum ii spunem eu) a ajuns după război rector al Universităţii Bolyai şi membru in Consiliul de Stat.

Urc mai departe, agale, până la numărul 56, copleşit de amintiri. Aici a locuit familia profesorului universtar Porumb, a cărui soţie era profesoara mea de “gospodărie”, în anii de şcoală generală. Cei doi fii gemeni ai familiei, Horea şi Tudor, au făcut carieră în domeniul biofizicii, unul în Franţa, celălalt în Canada. Au absolvit “cum laude” Academia Regală din Anglia.

Cu ei am fost coleg la grădiniţa de peste drum a Doamnei Radu. Îmi amintesc că la “absolvirea grădiniţei”, la spectacolul final, Horea şi Tudor jucau rolurile de Leușor si Tigrișor, iar eu eram în rolul Şoricelului.

În capătul străzii Republicii, în stânga,  se află Cimitirul Evreiesc Neolog unde se odihnesc mulţi dintre cei care au contribuit la viaţa culturală şi ştiinţifică a oraşului . Printre ei şi părinţii mei, dar despre asta, într-un articol viitor.

Johanan Vass

5 Comments

  • Andrea Ghiţă commented on May 27, 2017 Reply

    Am să adaug şi eu câteva amintiri legate de strada Republicii
    1. La parterul frumoasei Vile Goangă, care găzduia Institutul de Matematică, funcţiona Laboratorul de Ultrasunete al profesorului Dezideriu Ausländer (1921 – 1999), care mi-a fost conducător de doctorat. Era o plăcere să discuţi cu el! Era un om erudit şi cu mult umor. Îmi dădusem toate examenele şi referatele, dar nu mi-am mai susţinut teza de doctorat în ultrasunete, întrucât am intrat în… presă
    2. La numărul 43 a locuit profesorul Andrei Roth (1927-2009), unul dintre cei mai însemnaţi reprezentanţi ai şcolii de sociologie din Cluj. Am avut plăcerea să-i traduc cartea de memorii Választásaim – Opţiunile mele.
    3. La capătul străzii Republicii se afla Centrul Teritorial de Calcul unde am lucrat ca programator, de la repartiţia din 1977 până în 1980 (când m-am transferat la Catedra de Fizică de la Politehnică) un loc în care m-am simţit extraordinar de bine, graţie colectivului de oameni deschişi la minte şi la nou, adică informaticieni.

  • Johanan Vass commented on May 27, 2017 Reply

    Multumesc lui Gabriel Farkas pentru completari
    Intr-adevar pe str. Republicii nr.4 a locuit in perioada interbelica Dr. Herskovits Izidor (1894-1944) care a fost seful Sectiei de Radiologie a Spitalului Evreesc din Cluj . El a pierit la Auschwitz. Fiul său, Prof. Tiberiu Holan (1922-2000) a infiintat Sectia de Medicina Nucleara din cadrul Clinicii de Radiologie de la U.M.F. Cluj.
    La inceputul anilor ’50 a participat la Razboiul din Coreea.
    Johanan Vass

  • George Rosenberger commented on May 26, 2017 Reply

    Ce articol interesant. Am trecut de zeci de ori pe Str. Republicii si niciodata nu mi-am inchipuit cite persoane importante in viata culturala, intelectuala si medicala au locuit in acele vile ipozabile.
    Desi clujean care am trait acolo aproape jumatate din viata mea, mi-a deschis si mai mult interesul pentru acest oras minunat.
    Intotdeauna e nevoie de articole de acest gen sa retraiesti viata Clujului de acum citeva decenii
    Succes in continuare…..
    Si inca ceva-poate fara acest articol multe lucruri ar fi fost uitate in sirul tumultuos al evenimentelor contemporane

  • Gabriel Farkas commented on May 26, 2017 Reply

    Si sotia mea si eu am cantat la gradinita lui Júlia Szegő. Mi se pare ca noi o numeam Uli-mama.

    Familia doctorului Rub a locuit un numar de ani vizavi de apartamentul nostru, in Blocul B de pe Strada Uzinei Electrice. Pe vremea aceea apartamentul de pe Republicii a fost ocupat de familia doctorului Cosma, tatal unei colege de clasa a sotiei mele.

    Tot pe Republicii se afla gradina familiei Dr. Holan, radiolog.

    Si nu in ultimul rand pt. mine, pe str. Umbroasa (prima la dreapta dupa Gradina Botanica) locuia famila Steuerman, familia sotiei mele, unde am locuit si noi cativa ani, inainte de emigrare.

  • Andrea Ghiţă commented on May 25, 2017 Reply

    Articolul lui Johanan Vass m-a inspirat să propun o rubrică specială: “Călătorii nostalgice”, în care sunteţi invitaţi să depănaţi amintirile legate de locurile copilăriei, adolescenţei şi nu numai, evocând figurile celor care le-au populat.
    Îi mulţumesc lui Johanan pentru că m-a pomenit în articol şi-i propun să scriem un articol “la patru mâini” despre strada Şincai, strada copilăriei noastre. Am şi fotografii :)). Aşteptăm şi alţi autori să poposească în…noua rubrică.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *