200 de ani de la nașterea lui Ignacz Semmelweiss, salvatorul mamelor

Doctotul Semmelweiss Ignacz (1818 – 1865)

Viena 1847, cafeneaua Demel, Kohlmarktstrasse, ora 8 dimineaţa. Un grup de medici chirurgi, ginecologi și obstetricieni își beau gălăgioși cafeaua. Toţi sunt foarte eleganți, îmbrăcaţi în fracul tradiţional și joben. Toţi seamănă între ei, toţi au barbă, așa cum se purta atunci. Personajul nostru, doctotul Semmelweiss, unul dintre șefii secţiei de obstetrică ai Spitalului General din Viena, nu se afla printre ei.

Casa în care s-a născut acum 200 de ani doctorul Semmelweiss, azi Muzeul de Istorie a Medicinei din Budapesta

Până la jumătatea secolului al XIX-lea medicii în general și chirurgii obstetricieni în special nu dădeau importanţă unui simplu gest pe care azi toţi medicii îl știu: spălarea pe mâini inainte de orice consultaţie sau operaţie medicală.

Ce se intâmpla înainte “revoluţia” doctorului Semmelweiss? Medicii obstetricieni de la spitalul vienez făceau dimineaţa autopsia cadavrelor femeilor care muriseră cu o zi înainte. Fără a se spăla pe mâini treceau în sala de nașteri, asistând femeile insărcinate. Ȋn felul acesta, doctorul Semmelweiss a ajuns la concluzia că medicii produceau fără voia lor infecţii la femeile însărcinate. Boala se numea febra puerperală și mortalitatea ajungea la 18% dintre femeile însărcinate.

Doctorul nostru a mai observat și faptul că la femeile care erau asistate de moașe, nu de doctori, mortalitatea era foarte mică. Singura deosebire era că moașele nu făceau autopsii. Atunci încă nu se cunoșteau bacteriile, dar astăzi se știe că febra puerperală este produsă de stafilococul hemolitic din grupa A. Semmelweiss a presupus că există o legătură între contactul cu cadavrele și manifestarea bolii.

După această observaţie simplă, dar genială, doctorul Semmelweiss a început să-și oblige subalternii și colaboratorii să se spele pe mâini înainte de a intra în sala de nașteri. Soluţia recomandată era o combinaţie de apă, clor și suc de lămâie.

Doctorul Semmelweiss în sala de consultaţii

 

Doctorul Semmelweiss în sala de consultaţii

 

Ȋntr-o după amiază în anul 1850 doctorul Semmelweiss a urcat pe podiumul Societăţii Medicale din Viena și și-a expus teoria.

Din păcate ideile lui nu a fost împărtășite de majoritatea colegilor lui. A fost criticat, luat în râs, unii au recomandat chiar excluderea lui din profesia medicală. După cum se povestește, doctorul Semmelweiss nu era un om “ușor”: timp de 13 ani a refuzat să-și publice teoriile într-o revistă medicală.

Abia în 1861 a publicat lucrarea “Etiologia, conceptul și profilaxia febrei puerperale”, în care descrie teoriile despre febra puerperală, simptomele deosebit de grave ale bolii, procentul mortalităţii și metodele de a preveni această boală.

Criticat de colegi și de lumea medicală, Semmelweiss și-a pierdut postul de la spitalul din Viena și în 1860 s-a întors în orașul său natal, Budapesta, fără să anunţe pe nimeni din spital că pleacă.

Sfârșitul lui Semmelweiss a fost unul tragic. Datorită criticilor și faptului că nu a fost înţeles, a ajuns să aibă căderi psihice, iar în 1865 a fost internat într-un azil de boli mintale.

Unii istorici consideră că boala mintală s-a datorat sifilisului pe care l-a contractat la una din operaţii. Alţii cred că ar fi suferit de ceea ce azi numim boala Alzheimer. A murit la numai 47 de ani, bătut de paznicii spitalului.

Azi numele lui Semmelweiss este rostit cu mare respect de toți cunoscătorii. El este considerat părintele asepsiei. Facultatea de medicină din Budapesta îi poartă numele.

Opera sa a fost continuată de englezul Joseph Lister, considerat al doilea părinte al asepsiei și antisepsiei generale, iar mai târziu de francezul Louis Pasteur, descoperitorul principalelor bacterii.

Johanan Vass

One Comment

  • Andrea Ghiţă commented on December 20, 2018 Reply

    Un articol foarte bine-venit. Cred că foarte mulţi cititori – ca şi mine, de altfel – nu ştiam nimic despre Ignácz Semmeleweiss, în afara faptului că Universitatea de medicină din Budapesta poartă numele lui. Mulţumiri doctorului Johanan Vass care promite să scrie pentru Baabel o întreagă serie de articole despre personalităţi şi evenimente din istoria medicinii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *