Prolog la Pesah

Anul trecut, de Pesah, la începutul lui aprilie, petreceam un seder acasă, în doi, cu soţul meu, depănând amintiri despre seder-uri trecute, petrecute alături de membrii comunităţii evreilor din Cluj, sau alături de copii, în Israel.

Condiţiile dictate de pandemia care a năpădit lumea m-au determinat să scriu un “Epilog la pesah”, pe care l-am încheiat cu urarea leşana habaa beyahad (anul viitor – împreună), parafrazând dorinţa exprimată la sfârşitul ceremoniei: leșana habaa beIerușalaim (anul viitor la Ierusalim)

Pandemia însă, pârdalnica, s-a încăpăţânat să nu părăsească scena; prin urmare m-am gândit să scriu, de această dată, un prolog la sărbătoarea de Pesah care se prefigurează a fi asemenea celei de anul trecut, acasă, în doi.

Pesah în doi

Pe lângă pregătirile inerente care preced această sărbătoare, care presupun o minuţioasă curăţenie de primăvară şi obținerea produselor indispensabile unei mese tradiţionale, ne-am gândit să profităm de timpul de care dispuneam şi să ne îmbogăţim repertoriul muzical cu câteva cântece legate de tematica sărbătorii de Pesah, altele decât cele interpretate an de an, în timpul depănării hagadei, în cadrul sederului petrecut la cantina comunităţii, împreună cu membri şi corul comunităţii evreilor din Cluj.

Şi, uite-aşa, după o înregistrare închinată memoriei victimelor holocaustului şi alta cu un program vesel de Purim, cuprinzând piese instrumentale şi cântece tematice nou introduse în repertoriul formaţiei klezmer (ambele înregistrări fiind preluate de postul naţional de televiziune şi difuzate în emisiunea dedicată minorităţilor, “MOZAIKA”), s-a născut şi un scurt program de Pesah.

Din şiragul cântecelor tradiţionale inserate între rugăciunile şi poveştile evocând, în noaptea de seder, etapele eliberării din Egipt, am păstrat în programul alcătuit de noi, întrebările copilului care vrea să afle care este sorgintea diferenţei dintre seara de seder şi alte seri obişnuite (MA NIŞTANA…?), iar ca un răspuns la aceste întrebări, am adăugat (AVADIM HAINU – am fost sclavi, acuma suntem un popor liber).

La acestea am adăugat alte cântece care povestesc despre coşuleţul ce pluteşte lin pe Nil, (OIFN NIL), ducându-l pe micul Moise spre destinul care îl va transforma în marele erou din ţara piramidelor (PIRAMIDN), care îi va elibera pe evrei din lanţurile crudului faraon, salvându-i.

Nu poate lipsi nici tabloul maranului care îşi serbează sederul ascuns de ochii lumii, gata să moară dacă l-ar descoperi duşmanii (ZOG, MARAN).

YAM LEYABAŞA este un cântec de slavă înălţat în cinstea celui care, aşa cum a schimbat marea în uscat, îşi adună oastea împrăştiată în lume precum spicele pe câmp.

Şi, când se apropie sărbătoarea de Pesah, grijile se vor risipi, pentru că Cel de Sus se va îngriji să nu lipsească nimic la masa credincioşilor care îl caută pe rabin. (ES KIMT DER LIBER PESAH)

Paharul de vin ridicat în cinstea iubitei Malka vine ca un simbol că vremurile amare din trecut au fost depăşite şi umple de veselie inimile celor care sărbătoresc aceste zile ale libertăţii (DER BECHER).

Ca de fiecare dată, piesele instrumentale klezmer deschid şi încheie programul nostru, chiar şi atunci când tematica este ilustrată preponderent prin cântece.

Şi, uite-aşa, munca depusă de dirijorul formaţiei « MAZEL TOV », Vasile Socea, secondat de Sulamita Socea, de căutare de piese noi, de prelucrare şi pregătire a acestora pentru a fi interpretate, a prins contur şi s-a materializat în programul înregistrat, în condiţiile dictate de pandemie, de cei doi, împreună cu alţi doi membri ai formaţiei, Dorel Rohian cu acordeonul şi Radu Merdan cu saxul sopran, într-un program special, inedit, dedicat sărbătorii de Pesah :

  1. ROUMANIEN HORA & BULGAR – instrumental
  2. OIFN NIL – idiş
  3. PIRAMIDN – idiş
  4. ZOG MARAN – idiş
  5. YAM LEYABASHA – ivrit
  6. AZ KIMT DER PESAH – idiş
  7. MA NISHTANA & AVADIM HAINU – ivrit
  8. DER BECHER – idiş
  9. ITAMAR FREYLECH – instrumental

Difuzând acest material pe care sperăm să-l vizioneze şi alţii, vom trăi cu sentimentul că acei “spectatori” se află alături de noi şi petrecem o seară de Seder împreună, legaţi prin firele nevăzute ale muzicii, adunaţi într-un snop, la fel ca metafora din versurile cântecului YAM, YAM…

HAG PESAH KAȘER VESAMEAH !

Sulamita Socea

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

One Comment

  • iuliana socea commented on March 29, 2021 Reply

    Abia acuma am observat că mi s-a cerut o lămurire cu privire la fraza de încheiere a articolului meu , care s-a dovedit cam neclară .
    Prima parte cred că este limpede , ne putem imagina că cititorii , urmărind înregistrările noastre , sunt alături de noi , împreună cu noi .
    “YAM LEYABASHA” este un cântec de slavă înălţat în cinstea Celui care , aşa cum a fost capabil să transforme marea în uscat şi pe Shulamit în frumoasa frumoaselor dintr-o femeie obişnuită , va putea să-şi adune “oastea” împrăştiată în lume ca spicele pe câmp . Ne-am văzut şi pe noi toţi , nu doar împrăştiaţi în lume , dar şi izolaţi de pandemia ce guvernează în momentul de faţă şi , legătura ar putea-o realiza , pe lângă sărbătoarea în sine şi firele nevăzute ale muzicii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *