Karaiții

Se spune că doi evrei au trei păreri politice.  Într-adevăr societatea evreiască este foarte fragmentată.  Există nenumărate grupări și sub-grupări, ale căror membri adesea pot fi identificați după ținuta vestimentară: ortodocși și ultra-ortodocși, hasidim (și printre altele și oameni „normali”).  Unii evrei aparțin tradiției germane (așkenazim), alții tradiției spaniole (sfaradim) sau celei orientale (mizrahim).  Începând din sec. al XIX-lea au apărut felurite curente inovatoare, care își propuneau adaptarea practicii religioase la viața modernă.  Dar toate acestea au un lucru în comun: ele se bazează și pe Tora, Biblia Ebraică, și pe tradițiile orale, care au fost interpretate și codificate de rabini în Talmud – iudaismul rabinic, obișnuit.  De-a lungul istoriei au apărut însă și secte disidente care respingeau învățăturile rabinilor, bazându-se exclusiv pe Tora.  O asemenea sectă mai există și în zilele noastre – karaiții.

Numele sectei se bazează pe rădăcina ebraică קרא KRA = a citi, deci cei care citesc.

Originile karaismului sunt destul de greu de stabilit, pentru că există o mulțime de ipoteze.  Cea mai larg acceptată este că secta a apărut prin sec. al VIII-lea pe teritoriul de azi al Irakului.  Acolo se aflau comunități evreiești însemnate și funcționau mai multe academii religioase unde a fost redactat Talmudul.  De altfel karaismul nu era singura sectă „eretică” a vremii.  Poate că unii erau nemulțumiți că rabinii „prea despică firul în patru”?  Fiecare karait are datoria să citească singur în Tora și să respecte poruncile întocmai, după înțelegerea lui. 

Karaiții țin Șabatul și majoritatea sărbătorilor evreiești, dar folosesc un alt calendar și ca urmare datele sărbătorilor nu coincid.  Tradițiile lor diferă uneori de cele ale iudaismului rabinic.  De exemplu, dacă Tora poruncește: „Să nu fierbi un ied în laptele mamei lui” (Exod. 23: 19), iudaismul rabinic interzice consumul de carne și de produse lactate la aceeași masă.  Karaiții însă argumentează că nu scrie nicăieri că nu ai voie să pui smântână într-o ciorbă de pui!  Cât despre porunca „Să lucrezi șase zile; dar a șaptea este Șabatul, ziua de odihnă închinată Domnului.” (Exod. 31: 15), ei au adoptat atitudinea predecesorilor lor, saducheii și esenienii, care interziceau nu numai aprinderea focului, ci și arderea lui.  Îmi închipui că nu e o plăcere să petreci Șabatul în întuneric, în frig și numai cu hrană rece…

Răspândirea karaiților în lumea medievală

În perioada sa de glorie, în jurul anului 1000, peste o treime din evrei erau karaiți.  Fondatorul sectei, Anan ben David, a fugit din Mesopotamia, unde era considerat trădător, și împreună cu adepții lui a întemeiat prima comunitate evreiască din Ierusalim din perioada post-bizantină, iar sinagoga lor, care funcționează și azi, este cea mai veche din Ierusalim. De acolo ei s-au răspândit treptat pe teritoriile stăpânite de musulmani, în jurul Mării Mediterane, în Turcia și spre răsărit până în Afganistan.  Karaiții aveau instituții proprii, separate de cele ale evreilor rabinici, și unii au ajuns să ocupe funcții importante în administrație sau ca medici.  Colonia cea mai mare și mai prosperă era la Alexandria, în Egipt.  

Sinagoga karaită din Ierusalim

Mai mult despre ei se poate afla din scrisoarea găsită la gniza din Cairo, despre care am mai povestit.  https://baabel.ro/2020/01/o-scrisoare-din-timpul-cruciadelor-gasita-in-gniza-din-cairo/

Karaiții și evreii rabinici erau buni vecini, uneori chiar părtași în afaceri, dar nu lipseau nici motivele de dispută, de exemplu când țineau aceeași sărbătoare în zile diferite.  În orice caz nu am auzit să se fi ajuns vreodată la vărsare de sânge – ca între catolici și protestanți.  Karaiții au trăit în Egipt până în sec. XX, când au venit în Israel, împreună cu ceilalți evrei, iar unii s-au stabilit în SUA.

În sec. al XIX-lea existau comunități karaite și în estul Europei: în Crimeea, în Ucraina, în Polonia și în Lituania, dar multă vreme originea lor a fost disputată, pentru că ei vorbeau o limbă înrudită cu turca și tătara.  Să fi fost tătari convertiți la iudaism?  Sau poate existau legături cu khazarii, tot o populație de origine turcă?  (În Evul Mediu timpuriu ei trăiau la gurile Volgăi și se spune că au adoptat religia iudaică.)  Problema a fost tranșată recent prin studii genetice, care au arătat că această populație este de origine mediteraneeană.  Ei sunt așadar urmașii acelor karaiți din Egipt sau din țările învecinate, care s-au stabilit pe malurile Mării Negre, au adoptat limba și portul local, dar au păstrat ebraica pentru serviciul divin, pentru pietre funerare etc.

Karaiți din Crimeea în sec. al XIX-lea

(În Crimeea erau și evrei rabinici, cunoscuți sub numele de crâmceaci, care trăiau acolo de multe secole și vorbeau o formă proprie a limbii tătare, cu influențe ebraice și arameice.  Tătarii îi numeau zuluflı çufutlar sau evreii cu perciuni / bucle / zulufi, pentru a-i deosebi de karaiți, pe care îi numeau zulufsız çufutlar sau evreii fără perciuni.)

Urma karaiților din Crimeea duce la ruinele cetății Çufut Qale sau Cetatea Evreilor.  (În limba tătară și turcă çufut = evreu și qale sau kaleh = cetate, ca în Ada Kaleh.)

Ruinele cetății Çufut Qale

Cetatea, ale cărei origini sunt probabil bizantine, a fost ocupată de tătari în anii 1300, ea devenind apoi reședința hanului.  Tătarii au permis unor meșteșugari karaiți să se stabilească în afara zidurilor cetății și au construit un al doilea zid de apărare, astfel încât s-a format un „cartier karait”.  După ce capitala a fost mutată la Bahcisarai, în cetate au rămas numai karaiți și crâmceaci – deci cu adevărat o cetate evreiască.  La mijlocul sec. al XIX-lea, când Crimeea a fost cucerită de Imperiul Rus, evreii au primit permisiunea să se stabilească în alte părți și cetatea a fost părăsită treptat.  Până azi se mai păstrează două sinagogi, numite kenesa, ca în ebraică beit kneset).

Cele două sinagogi din Çufut Qale

De-a lungul istoriei karaiții au fost considerați o parte a poporului evreu.  Situația s-a schimbat însă în sec. al XIX-lea, când conducătorul comunității, Avraham Firkovich, a trimis o petiție la țar, prin care cerea ca ei să fie scutiți de legile antievreiești, argumentând că ei nu au adoptat Talmudul.  Firkovich, care era un mare erudit, a acumulat o colecție enormă de manuscrise vechi, din care a încercat să afle despre istoria karaiților.  (În zilele noastre colecția se află la St. Petersburg, iar copii pe microfilm se găsesc la Biblioteca Națională din Ierusalim.)  Dar pentru binele comunității, el nu s-a dat înapoi să falsifice cu bună știință istoria.  Pe baza unor documente și pietre funerare falsificate, Firkovich susținea că ei erau urmașii celor „zece triburi pierdute”, că trăiau în Europa de peste 2000 de ani și ca atare nu puteau fi acuzați de moartea lui Isus Cristos.

Avraham Firkovich (1786–1874)

În virtutea acelorași argumente, nici naziștii nu i-au considerat evrei, totuși mulți au fost uciși „din greșeală”, de soldați germani care nu cunoșteau statutul lor preferențial.  200 au fost împușcați numai la Babi Yar.  Mulți alții au fost înrolați în detașamente de muncă forțată.  După război, în URSS au rămas doar câteva mii de suflete; numărul lor a scăzut în continuare prin asimilare și emigrare.

În zilele noastre, numărul karaiților se estimează la cca. 40.000 – 50.000, dintre care cam trei sferturi în Israel și restul răspândiți în lume.  A doua comunitate ca mărime este cea din SUA, cu cca. 1.500 de membri.  Cei din Israel trăiesc în câteva centre mai importante, cum ar fi Ramla, Așdod și Beer Șeva, plus o comunitate minusculă la Ierusalim.  Ei au dreptul la cetățenia israeliană, ca orice evreu, dar din punct de vedere religios statutul lor este mai complicat.  Rabinul șef de rit sefard i-a acceptat ca evrei și a permis căsătoriile între karaiți și restul evreilor – în speranța că în felul acesta ei se vor asimila și vor dispărea ca un grup distinct.  În schimb diverse autorități de rit așkenaz contestă această hotărâre.  Unul din principalele motive este că cele două ramuri, cea rabinică și cea karaită, au criterii diferite după care stabilesc cine este considerat evreu – la rabinici merge după mamă, iar la karaiți după tată.  Drept pentru care Rabinatul Șef a declarat că nu îi recunoaște ca evrei. 

Pe de altă parte s-ar putea argumenta că rabinii au adăugat religiei iudaice o sumedenie de elemente noi, pe când karaiții au rămas credincioși unei forme arhaice.  Cu alte cuvinte, dacă Moise ar învia, el s-ar recunoaște mult mai bine în karaiți decât în evreii rabinici de astăzi.  https://blogs.timesofisrael.com/the-karaite-synagogue-of-ramle/

Problema este în continuare disputată și o rezolvare încă nu se vede la orizont.

Hava Oren

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

12 Comments

  • Lucian-Zeev Herșcovici commented on September 16, 2021 Reply

    Articol interesant. Adaug că au existat obștii Karaite și în Basarabia, în secolele 17-18. Există documente în acest sens.

  • Virgil Duncan commented on September 12, 2021 Reply

    Hava multumim pentru articol care nu numai clarifica lucruri mai putin stiute din istorie, dar reflecta si o schimbare necesara de pozitie in Iudaismul contemporan. Este vorba de doua curente majore in Iudaism in ultimii 2000 de ani:
    – fariseii care au respectat traditia orala si incepind din anul ~100BCE au inceput sa o puna in scris si avem Talmudul care descrie diferite opinii de rabini importanti care au contribuit la el – trebuie de stiut ca evreii de azi sunt in mare majoritate urmasii fariseilor chiar daca sunt seculari;
    – celelalte curente/secte intre care si Karaitii, care resping iudaismul rabinic, pe motiv ca daca Torah a fost data de D-zeu, nimeni nu are dreptul sa adauge sau sa scoata din text. Asta este si critica altor religii monoteiste mai ales cele fundamentaliste.
    Judaismul rabinic a facut judaismul mult mai strict, si mai greu pentru poporul de rind pentru cine vrea sa il practice zi de zi. Dar pe de alta parte a ajutat la supravietuirea poporului evreu in Diaspora. Ce se intimpla azi? Israelul a fost intemeiat pentru TOTI evreii, indiferent de curent sau secta; Haredim, Orthodox, Habad, Conservative, Reform, Karaiti, Falasha, etc. – toti trebuie sa fie priviti cu drepturi egale de guvernul israelian. Evreii reformi si chiar Karaiti sunt priviti ca heretici, si nu primesc bani de la guvern cum primesc cei Ortodocsi. Conversiunile Masorti/Conservative si Reforme nu sunt recunoscute pentru alyah si cetatenie in Israel, etc, sunt probleme cu drepturile femeii, etc.
    Articolul este foarte interesant nu numai din punct de vedere istoric dar si prin faptul ca cere clarificari: ce facem in ziua de azi cand traim intr-o societate post -industriala in contrast cu una agrara care e descrisa in Torah.

    • Hava Oren commented on September 12, 2021 Reply

      Cred că asta este una din cele mai dificile întrebări cu care se confruntă Israelul. Eu sunt de acord cu părerea dv., dar există și alte păreri care trebuie luate în considerare. Din câte înțeleg eu, pentru evreii ortodocși valoarea supremă este supraviețuirea poporului evreu ca entitate distinctă și pentru ei a acorda drepturi egale celelaltor curente înseamnă „a duce poporul la pierzanie”.

  • Asher Shafrir commented on September 5, 2021 Reply

    Din păcate nu am citit la timp articolul. Este foarte frumos dar am câteva comentarii. Voi aduce doar unul. Noi știm exact care este originea caraismului. Secta a fost înființată în 712 la Bagdad de Anan Ben David în urma unei secte asemănătoare în Islam care credea doar în Coran și se opunea la Hadis (un fel de tora orală). Evreii atunci au fost influențați de mișcări religioase islamice.

    • Hava Oren commented on September 5, 2021 Reply

      Mulțumesc pentru apreciere. Și eu vorbesc despre Anan ben David ca fondator al sectei, menționez doar că mai există și alte păreri, pe care nu am cunoștințele necesare ca să le evaluez.

  • Marina Zaharopol commented on August 28, 2021 Reply

    Articolul Havei Oren adaugă un element nou la tapiseria pestriţă pe care îl prezintă peisajul etnic al Israelului. Ȋnvăţăm lucruri noi şi interesante în cel mai clar si atractiv mod posibil.

    • Hava Oren commented on August 28, 2021 Reply

      „Tapiseria pestriță” e un mare compliment! Îmi amintește de
      Israel iubea pe Iosif mai mult decat pe toti ceilalti fii ai sai, pentru ca il nascuse la batranete; si i-a facut o haina pestrita. (Fac. 37: 3)

  • Andrea Ghiţă commented on August 26, 2021 Reply

    Din nou am avut parte de o lecţie clară despre un subiect pe care nu l-am cunoscut decât din auzite. Niciodată nu am stat să mă documentez despre karaiţi, drept pentru care am profitat din plin de acest articol. Mulţumesc.

  • Tiberiu Ezri commented on August 26, 2021 Reply

    Articol foarte interesant si tu Hava ai un talent deosebit de a prezenta realitati istorice in mod cursiv si placut de citit. De ce nu ai scrie si despre alte secte cum ar fi evreii romanioti, falash mura ;i unele secte din India sau chiar cei din Amazon care se pare ca sunt originari din Maroc?!

    • Hava Oren commented on August 26, 2021 Reply

      Mulțumesc pentru compliment – și pentru idei! De altfel am mai scris despre un grup cam ciudat de evrei negri, din Surinam. O să le pun la păstrare, dar acum aș vrea să „schimb placa” pentru ca să nu-mi plictisesc cititorii.

  • BORIS MEHR commented on August 26, 2021 Reply

    CITIT CU INTERES, ESTE ADEVĂRAT CĂ HAZARII AU PRELUAT IUDAISMUL DE LA CARAIȚI, ASTFEL S-AR EXPLICA NUMĂRUL MARE DE CARAIȚI ÎN SEC. IX-X.
    DE ASEMENEA,CARAIȚII DIN CRIMEEA AU FOST EXCEPTAȚI DE LA PRIGOANA ȚARISTĂ, DAR ȘI CEA NAZISTĂ, CARAIȚII NEFIIND DEPORTAȚI.

  • eva galambos commented on August 26, 2021 Reply

    Excelent articolul, foarte bine documentat ca de-altfel toate articolele scrise de Hava,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *