Recent am primit o carte nouă de prezentare a iudaismului în limba română, intitulată Dobândește–ți un rabin, câștigă–ți un prieten, scrisă de rabinul avocat Iosef Wasserman din Ierusalim. Cu talent și într-o limbă română literară, autorul povestește despre sine însuși, despre viața și activitatea lui în Israel și în România; despre familia sa – în special despre tatăl său, rabinul Pinhas Eliahu Wasserman din Dorohoi, care s-a străduit să păstreze flacăra vie a iudaismului în comunitatea sa, decedat în Israel în 1996; despre Marșul Vieții, organizat de autor în România în ultimii ani, în colaborare cu instituții israeliene și românești pentru eternizarea memoriei victimelor Holocaustului; despre sărbătorile evreiești și despre norme halahice legate de viața zilnică a evreului păstrător al Torei și tradiției iudaice. Spre deosebire de prima ediție, mai redusă în privința numărului de pagini, apărută la Tel Aviv în anul 2003, ediția a doua a apărut la Iași la editura Ars Longa în anul 2021 într-o variantă revizuită și adăugită. Apariția ei în România o face disponibilă cititorilor din această țară, pe lângă cititorii de limba română din Israel și de pretutindeni, dornici să cunoască iudaismul, tradiția iudaică, aspecte din viața originarilor din România în Israel. Rabinul avocat Iosef Wasserman, cunoscut pentru articole de presă și conferințe ținute la radio, adună scrieri, conferințe și interviuri ale sale într-un volum de 441 pagini, din care aproape jumătate se referă la sărbătorile evreiești și la norme halahice referitoare la ele și la viața zilnică. Mă voi opri asupra prezentării lor și explicării lor.

Cui se adresează autorul în prezentarea sărbătorilor evreiești și a normelor halahice? Răspunsul este: tuturor cititorilor posibili, evrei și români, creștini și atei, credincioși și necredincioși. Evreii religioși găsesc o completare a cunoștințelor lor. Evreii nereligioși, necunoscători ai tradiției iudaice, găsesc informații care să ajute identificării evreiești și integrării în viața comunitară. Cititorii români creștini, atât religioși cât și atei, găsesc informații asupra iudaismului, aflând astfel despre legătura istorică și teologică între iudaism și creștinism, ceea ce contribuie la construirea unei punți între aderenții la cele două religii și tradiții. Cartea se adresează cititorului intelectual mediu dornic să învețe, să afle. Ea este scrisă într-un limbaj popular, informativ, explicativ și educativ, deși prezentarea făcută sărbătorilor are un substrat filosofic, teologic, istoric, în care aspectul teoretic se îmbină cu cel practic. Ea se adresează și părinților care vor să dea o educație evreiască tradițională copiilor lor. În acest sens pot fi menționate atât prezentările sărbătorilor și a celebrării lor, cât și explicațiile privitoare la ceremoniile de Brit–Mila și Bar–Mițva – după cum sunt prezentate norme halahice privitoare la căsătorie și divorț, puritatea familiei, convertire la iudaism, doliu și comemorarea decedaților, precum și norme halahice privitoare la reguli alimentare (cașrut) și la respectarea Șabatului (odihnei de sâmbătă).

Autorul prezintă sărbătorile cu semnificația lor, precum și normele halahice, în limbajul contemporan și în cadrul actual, pentru a fi înțelese de generațiile de azi. El le prezintă într-o formă  modernă, folosind termeni explicativi potriviți epocii noastre. Din lectura cărții înțelegem locul și importanța respectării normelor halahice și a celebrării sărbătorilor în societatea contemporană, în lumea de azi. Sărbătorile evreiești și comandamentele biblice nu reprezintă un aspect vetust, depășit de evoluția lumii contemporane: respectarea lor este potrivită realității contemporane și contribuie la organizarea ei pentru binele omului. Autorul compară aspectul lor individual, tradițional, cu cel social general, în lumea dominată de tehnologie, ritm trepidant, afaceri. Vorbind despre luna Elul, ultima lună a calendarului ebraic (luna pocăinței) și despre Anul Nou evreiesc (Roș Hașana), autorul scrie: Viața noastră se desfășoară într-o viteză vertiginoasă, ca o călătorie nebunească pe șosea cu mașina. Deodată, apare în fața noastră un semn de circulație menit să ne facă atenți, și care ne spune: Oprește! Să ne oprim deci și să ne gândim… Acum discutăm însă despre cursa vieții. Ca și pe șosele. Viața noastră se desfășoară cu o repeziciune nebunească. O zi alungă pe alta, un eveniment îl alungă pe altul… Lumea modernă impune un ritm înnebunitor de viață, în care zilele și lunile trec aproape fără control și fără a putea fi analizate… Luna Elul este luna pocăinței și a milei. Această lună îi cere evreului să se oprească, să privească atent, cu luare aminte, să se gândească. Viața nu poate fi un joc. Cel puțin odată pe an trebuie să examinăm cursul vieții, să facem un bilanț anual și să ne autolămurim, să ne răspundem nouă înșine dacă viața noastră se desfășoară în sensul dorit și dacă reușim să realizăm ceea ce ne-am propus… Viața omului pe această lume are un anumit rost. În noi este un suflet dăruit de Divinitate și trebuie să-i dăm acestui suflet posibilitatea de a-și îndeplini misiunea, de a învăța Tora, de a îndeplini comandamentele prescrise, de a face fapte bune și de a rezista în fața tentației instinctelor… Dumnezeu Binecuvântat fie El, ne dă puteri sufletești în luna Elul. El apare ca un rege care iese în întâmpinarea poporului său și îi primește pe cei care vin, cu căldură și dragoste, dându-le credit. Problema celebrării sărbătorilor evreiești și a respectării comandamentelor divine în condițiile contemporaneității este tratată de autor într-un eseu special, care poate fi și studiu de teologie rabinică, ce indică atât cunoașterea Torei, cât și a științei și tehnologiei contemporane, intitulat Îndeplinirea comandamentelor divine – mițvot – în secolul al XXI–lea. Este actualitatea Torei și a comandamentelor ei în lumea contemporană.

Implicarea contemporană, importanța moralei iudaice și a credinței în viața societății contemporane este prezentă și sub forma dorinței de pace. Cel de-al Treilea Templu va fi construit din dragoste pentru fiecare om, pentru fiecare creatură umană a lui Dumnezeu, indiferent de neam și religie. Până atunci să ne rugăm cu toții: Cel ce creează armonie în Înălțimile Sale, El să facă și pace între noi și în întregul Israel, și spuneți: Amin.

În alt eseu prezent în carte, rabinul avocat Iosef Wasserman notează că înțelepții noștri au spus că Israel va putea exista numai atunci când vor fi cu toții ca un mănunchi. Cel de al Doilea Templu a fost distrus din cauza urii gratuite, neîntemeiate, nejustificate și lipsite de sens, cu toate că în acea perioadă mulți evrei se ocupau cu studiul Torei. Trebuie să menționăm că incitatorii la dispută, la zâzanie și la conflict din Israel, au fost blamați de toate generațiile. De exemplu Dotan și Aviram, precum și Korah și adepții săi și, de aceea ei nu avut parte de lumea viitoare. Trebuie să menționăm că dimpotrivă, am primit Tora pe muntele Sinai în cadrul revelației sinaitice numai atunci când toți fiii lui Israel s-au unit, așa cum scrie în cartea Vayikra/Leviticul. Afirmația este pusă în legătură cu sărbătoarea de Șavuot, Ziua Predării Torei, cu ziua de 9 Av, a distrugerii Primului ș a celui de al Doilea Templu de la Ierusalim, cu situația din Israel și din întreaga lume contemporană. Autorul subliniază necesitatea păcii și a unității în Israel și între toți oamenii, menționată și în Biblia Ebraică, arătând eforturile patriarhilor Avraham, Ițhak și Iacov. Este ideea de unitate în Tora, însoțită de ideea de iubire între oameni. „Una din poruncile Torei este: Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți”:

Autorul afirmă legătura între sărbătorile evreiești și normele halahice. Referitor la sărbătorile evreiești: Cu mii de ani în urmă, evreii au ieșit din Egipt – și iată ce noapte de Seder Pesah avem! Cum ar fi arătat noaptea de Seder Pesah fără normele sale halahice? Cine și-ar mai fi amintit de ieșirea din Egipt într-o formă atât de emoționantă, dacă nu ar fi existat legi halahice speciale privind sărbătoarea de Pesah – Paștele Evreiesc? El se referă la toate sărbătorile evreiești, atât la normele halahice cât și la datinile și obiceiurile legate de fiecare în parte.

Este o carte care trebuie citită, pentru a cunoaște și a înțelege iudaismul religios, filosofic și contemporan, nu numai ce scrie și ne poruncește Tora, ci și ceea ce ne învață Tora.

Lucian-Zeev Herşcovici