Un cadou de centenar sau eu şi Wikipedia

În 6 august se împlinesc o sută de ani de la naşterea tatălui meu, Emeric (Imre) Székely (1922-1999).

Au trecut peste 23 de ani de când tata s-a mutat la cele veşnice, dar amintirea frumoaselor zile de naştere de pe vremea când era alături de noi nu a pălit. Toate zilele de naştere le sărbătoream în ajun, acasă la ai mei. Tata era orchestratorul cel mai înzestrat al aniversărilor noastre (a mamei şi a mea, iar mai târziu a soţului şi fiului meu). Era foarte inventiv şi găsea cele mai originale cadouri. Cel mai greu era cu mama. Cu câteva zile înainte de ziua ei (12 decembrie) începea să caute cadourile (cumpărate din timp şi ascunse prin casă) şi dacă le găsea… nu mai erau valabile! Ţin minte că odată, după câteva zile de la aniversarea mamei, tata şi-a amintit că-i mai cumpărase un cadou pe care îl ascunsese… pe candelabru şi uitase de el!

Pentru a ne revanşa cât de cât, atunci când sosea ziua tatei, tot restul familiei punea umărul la alegerea cadoului potrivit şi alcătuirea meniului preferat. Eram conştienţi că nu avem cum să-l egalăm pe tata, care dovedea fantezie şi în ambalarea cât mai inedită a cadourilor, dar ne dădeam silinţa după puterile noastre.

La ultima zi de naştere sărbătorită împreună, tata împlinea 76 de ani. A 77-a aniversare nu a mai apucat-o, stingându-se din viaţă fulgerător, în 4 iunie 1999. De atunci, în fiecare an, de 6 august, număr în gând anii pe care i-ar fi putut sărbători alături de noi, dar nu a fost să fie…

Ziua de naştere a tatii o marcăm – şi postum – în cercul familial restrâns, dar anul acesta, la centenar, mi-aş fi dorit să-şi amintească de el şi cei de la Universitatea Tehnică. Am sperat că, la un moment dat, mă va căuta cineva, spunându-mi că vor să organizeze un eveniment în memoria profesorului Székely, dar nici pomeneală! În niciun caz nu voiam să iau eu iniţiativa şi să mobilizez lumea care, de fapt, îl dăduse uitării demult. Sunt sigură că nici tatii nu i-ar fi făcut plăcere.

Au trecut peste două decenii de la moartea lui. Câţi dintre foştii săi colegi, dintre foştii săi studenţi mai sunt în activitate? Cine să şi-l amintească? Numele lui figurează pe câteva cărţi de referinţă, dar probabil cei care învaţă din ele habar nu au cine a fost, de fapt, autorul… Şi chiar dacă ar încerca să afle mai multe şi ar da o căutare pe Internet, mare lucru nu ar găsi…

Astfel mi-am dat seama că pot să-i fac un cadou postum tatălui meu: să creez un articol Wikipedia cu numele lui şi atunci cei care doresc să afle mai mult despre Emeric (Imre) Székely vor obţine informaţii repede, printr-o simplă googlare, pentru că Wikipedia se află printre primele trei site-uri în topul optimizării.

Documentându-mă asupra modalităţii de a redacta un astfel de articol, am început să înţeleg ce este Wikipedia şi cum se alcătuieşte această imensă enciclopedie virtuală mondială care cuprinde circa 55 de milioane de articole[1], are peste 40 de milioane de utilizatori înregistraţi (din care peste 40.000 de editori activi) şi a întrunit 5,71 de miliarde de accesări[2]. Wikipedia – potrivit definiţiei de pe… Wikipedia – este: „o enciclopedie online liberă, cu acces gratuit, dezvoltată în mod colaborativ de către voluntari. Oricine poate edita orice articol din Wikipedia, în orice moment, total sau numai parțial”.[3]

La apariţia Wikipediei (în iunie 2001) cei doi fondatori americani, Jimmy Wales[4] – informatician şi om de afaceri – şi Larry Sanger[5] – absolvent de filosofie, implicat în mai multe proiecte de enciclopedii online – nu împliniseră 35 de ani. Iniţiativa lor era inspirată de ideile lui Richard Matthew Stallman[6], informatician şi militant pentru accesul liber la software. Proiectul, care a necesitat dezvoltarea instrumentelor informatice adecvate şi uşor de folosit de către un număr foarte mare de utilizatori, a fost o invitaţie la cooperare în folosul colectării şi transmiterii libere (gratuite) a informaţiilor către toţi doritorii.

În scurt timp Wikipedia s-a răspândit pe toate meridianele lumii, având versiuni în 309 limbi[7] (versiunea română[8] a apărut în iulie 2003).

De două decenii Wikipedia (primele două silabe provin de la cuvântul havaian wiki, care înseamnă repede) există, se dezvoltă şi funcţionează pe baza cunoştinţelor împărtăşite în mod voluntar, cu corectitudine şi bună credinţă, de sute de mii de oameni. Porţile Wikipediei sunt deschise tuturor celor dornici să contribuie, singura condiţie fiind crearea unui cont (necesită un nume de utilizator şi o parolă). Toţi cei înregistraţi pot crea articole noi şi pot modifica orice articol al Wikipediei, o dovadă – aproape incredibilă – de încredere nemărginită!

Răspunsul a fost pe măsura creditului acordat de fondatori, astfel încât majoritatea covârşitoare a contribuitorilor sunt oneşti, iar minoritatea care ar vrea să inducă în eroare, să dăuneze articolelor deja existente sau să comită alte infracţiuni informatice, este monitorizată de supervizorii voluntari care activează în culise.

Înainte de a purcede la redactarea articolului despre tata, am citit câteva îndrumătoare existente pe Internet[9], din care am înţeles că nu orice subiect poate constitui un articol Wikipedia (şi aici funcţionează monitorizarea), iar atunci când articolul este dedicat unei persoane, aceasta trebuie să aibă notorietate şi să nu fie autopromovare. În plus, afirmaţiile din text trebuie susţinute de referinţe valabile din spaţiul online şi nu numai. De asemenea se sugera ca articolele să fie cât se poate de concise. Ideal ar fi fost dacă aş fi ucenicit la redactare, contribuind la articolele deja existente, dar eu am sărit peste această etapă, bazându-mă pe experienţa de jurnalist.

Trebuie să recunosc că nu a fost uşoară formularea unui text cât se poate de concis, cu maximum de informaţii (confirmate de referinţe) din care să nu lipsească, totuşi, povestea vieţii tatălui meu. Am răsfoit cărţile scrise de el şi am consultat anuarele din biblioteca Universităţii Tehnice, am corespondat cu colaboratorii săi cei mai apropiaţi pentru a definitiva domeniile de cercetare ştiinţifică. Apoi m-am logat şi am postat articolul pe Wikipedia. După o foarte scurtă aşteptare – de ordinul minutelor – am fost contactată de doi mentori (Bătrânu şi Donarius) care mi-au semnalat aspectele necorespunzătoare cu standardele Wikipedia. Am fost uimită de rapiditatea reacţiei, de modul binevoitor şi elegant al ghidajului pe care mi l-au oferit. Nereuşind să realizez singură fişa cu fotografia şi datele biografice ale tatii, m-am adresat mentorilor cu rugămintea de a mă ajuta. În cel mai scurt timp am constat că fişa cu pricina era deja postată. Asistenţa promptă şi competentă (mentorii au mai adăugat câteva linkuri utile) m-a uimit şi impresionat până la lacrimi.

Să îndrăznesc să afirm că în ciuda conflictelor armate, a terorismului, corupţiei, violenţelor de tot felul care bântuie prin această lume globalizată, atâta timp cât Wikipedia funcţionează, putem spera în viitorul omenirii?

Închei, invitându-vă să citiţi despre tatăl meu Emeric (Imre) Székely, pe Wikipedia.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Emeric_Sz%C3%A9kely

Andrea Ghiţă

6 august 2022

PS. Wikipedia se susţine prin donaţii către fundaţia Wikimedia. Raţiunea acestei opţiuni este explicată de către unul dintre fondatorii Wikipediei (care constată cu amărăciune că 98% dintre utilizatori nu donează) astfel: „Atunci când am creat Wikipedia ca o întreprindere nonprofit, am fost avertizaţi că vom regreta această alegere. Dar dacă Wikipedia ar fi fost o afacere, ar fi fost o pierdere pentru lumea întreagă. Wikipedia este un spaţiu pentru învăţare şi nu pentru publicitate. Sufletul Wikipediei îl constituie comunitatea de oameni care colaborează pentru a-ţi furniza ţie acces nelimitat la informaţii neutre şi de încredere.”

În urma demersului meu reuşit, am donat şi eu şi am primit de îndată o scrisoare de mulţumire, din care citez: „Îți mulțumesc pentru susținerea acestei misiuni remarcabile; pentru mine este un privilegiu să fac parte din cel mai mare proiect de colaborare din istoria omenirii. Wikipedia vă va aparține întotdeauna”.

Andrea Ghiţă


[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Size_comparisons

[2] https://financesonline.com/wikipedia-statistics/

[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Despre_Wikipedia

[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Jimmy_Wales

[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Larry_Sanger

[6] https://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Stallman

[7] https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Size_comparisons

[8] https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83

[9] https://ro.wikipedia.org/wiki/Ajutor:Cum_scriu_un_articol

https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Primul_articol

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

19 Comments

  • Andrea Ghiţă commented on August 15, 2022 Reply

    Între timp am creat şi versiunea maghiară a paginii Wikipedia despre Emeric (Imre) Székely:

    https://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kely_Imre_(m%C3%A9rn%C3%B6k)

  • sschwartz andrei commented on August 13, 2022 Reply

    O inițiativă demnă de laudă . Pe profesorul Szkely l-am cunoscut încă din copilărire. Părinții mei cu care a fost prieteni îi spuneau “Imi” Era totdeauna bine dispus, a fost deosebit de atent și sensibil la problemele prietenilor lui. În momente grele din viața mea l-am avut aproape de mine. Umorul și aerul său optimist sunt de neuiitat!!

  • gabriel gurm commented on August 13, 2022 Reply

    Dl Doctor Google și Dna Doctor Wikipedia sunt azi la dispoziția oricui, și cel care înjură dependența de mijloacele de informație electronică trebuie să-și amintească de cei doi.
    Mulțumesc pentru articol
    GbM

  • Marina Zaharopol commented on August 13, 2022 Reply

    Este impresionant ca ti-a venit aceasta idee nemaipomenita de a-i crea tatalui tau un articol in Wikipedia. Asemenea initiative reusite pot izvori numai din dragoste profunda si orezenta continua a celui drag in mintea noastra. Este fara doar si poate cel mai pretios cadou pe care i-l puteai oferi si care va pastra vie memoria acestui om deosebit.
    Inteleg ca nu a fost usor, dar rezultatul a meritat in plin efortul depus. JOS PALARIA!

  • Mike Klein commented on August 12, 2022 Reply

    Felicitări Andrea pentru articol și pentru pagina pe Wikipedia. Și eu donez de mulți ani pentru că mă folosesc foarte des de informații de la ei. Se pare că au 80% adevăr, dar nici Enciclopedia Britannica nu e fără greșeli. Mai sunt sunt informații manipulate dar dacă e un subiect de interes, imediat se corectează de alții. Am scris și eu o pagină despre sinagoga din Gherla și am avut experiența cu ajutorul primit de la cei care se pricepeau. E un program foarte util pentru pastrarea de cunoștințelor.

  • Gabriel Farkas commented on August 12, 2022 Reply

    L-am avut ca profesor la Politechnica din Cluj, si îmi amintesc bine si cursul si persoana lui, care totdeauna părea că fuge undeva.

    Felicitări pentru articolul din Wikipedia!

  • theodor toivi commented on August 11, 2022 Reply

    CA OM CARE A PROIECTAT TIMP DE 40 DE ANI TOT FELUL DE MECANISME DESTINATE EXPORTULUI ÎNTR-O APRIGĂ CONCURENȚĂ, M-A IMPRESIONAT STRĂLUCITA CARIERĂ A PĂRINTELUI DVS.
    ESTE INTERESANT CUM DVS. AȚI DEVENIT UN STAR AL PUBLICAȚIILOR ONLINE!

    • theodor toivi commented on August 11, 2022 Reply

      REGRET CA CU AM CONSULTAT MANUALELE ILUSTRULUI DVS. PARINTE. M-AM INFORMAT NUMAI DIN MAUALELE SOVIETICE ARTOBOLEVSKI, FARA A COPIA CEVE UTIL…

    • Andrea Ghiţă commented on August 11, 2022 Reply

      Nu mă consder deloc un “star” al publicaţiilor online. Sunt o jurnalistă obişnuită, Baabel e starul.

  • Anca Laslo commented on August 11, 2022 Reply

    Un gest demn de toata admiratia la fel ca omul caruia i l-ai dedicat. Inteleg emotia intregului demers iar ceea ce am aflat acum despre Wikipedia este uimitor. Multumesc!

  • theodor toivi commented on August 11, 2022 Reply

    ADMIRABUL ACEST ARTICOL CARE MERITA FELICITARI

  • JOHANAN VASS commented on August 11, 2022 Reply

    UN OM DEOSEBIT PE CARE L-AM CUNOSCUT CACI A FOST VECINUL NOSTRU.MODEST SI DEOSEBIT DE SIMPATIC A AVUT UN ROL DEOSEBIT IN PROMOVAREA INVATAMINTULUI POLTEHNIC IN ROMANIA.

  • Eva Grosz commented on August 11, 2022 Reply

    Ce idee ! Am citit publicarea din Wikipedia . E foarte bine făcută , exprimă cred, ce a fost mai important în viața tatălui tău. O viață plină de dificultăți ,dar și de succese. Bravo !

  • George Farkas commented on August 11, 2022 Reply

    L-am cunoscut pe ilustrul tāu tatā pe când eram copil, cu ocazia uneia din vizitele lui Joska (tatāl meu) în casa voastrā. Rândurile din Wikipedia mi l-au readus în memorie, asa cum o fac de altfel si articolele în care îl descrii cu atâta dragoste.
    Un cadou minunat, care l-ar fi fācut fericit.

    • Andrea Ghiţă commented on August 11, 2022 Reply

      Şi eu îmi amintesc de tatăl tău şi de frumoasele familii ale fraţilor Farkas din Cluj. Putem fi mîndri de părinţii noştri!

  • carmen stoianov commented on August 11, 2022 Reply

    Să-i fie amintirea luminată! Impresionant! Felicitări și pentru inițiativă și pentru excepționala realizare!
    M-au impresionat, în egală măsură, gestul tău și DESTINUL omului care ți-a fost model de viață…..

  • Tiberiu ezri commented on August 11, 2022 Reply

    Felicitari Andrea pentru aceasta initiativa indrazneata si multumiri pentru interesantele informatii despre Wikipedia.

  • Hava Oren commented on August 11, 2022 Reply

    FELICITĂRI !!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *