Inițial, intenționam să intitulez subiectul ”primul act de viol pe scena biblică”. Totuși, textul biblic nu menționează că împricinata Dina ar fi spus că a fost violată. Și atunci, să denumim modul în care au procedat frații ei ”primul act demențial”?

Personajele.

Ne aflăm în jurul anilor 1600 î.Hr.

Dina, eroina principală, apare pe scena biblică în Geneza 30:21. Este fiica lui Iacov și a Liei. Al doilea personaj este Sihem, cel acuzat de viol. Este îndrăgostit de Dina și dorește să o ia de soție.

Definiție

Violul este (1) infracțiunea care constă în fapta unei persoane de a avea raport sexual cu altă persoană prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra sau a-și exprima voința[1] (2) activitatea sexuală ilegală și, de obicei, actul sexual desfășurat cu forța sau sub amenințarea de vătămare împotriva voinței unei persoane sau cu o persoană care este sub o anumită vârstă sau incapabilă de consimțământ valid datorită unei boli mintale, deficiențe mintale, intoxicație, inconștiență sau înșelăciune[2].

Patriarhul a avut 12 fii și o singură fiică: Dina. Povestea ei este un exemplu al vieții femeii în societatea patriarhală, dominată de bărbați; doar că textul biblic nu prea reușește să convingă că el apără punctul de vedere al femeilor cu aceeași stăruință ca pe cel al bărbaților.

Textul biblic

Iacov și familia sa se aflau în Canaan, lângă așezarea Sihem; e momentul când Dina revine în textul biblic, Geneza 34, întregul capitol fiind întitulat ”Dina și Sihem”.

Dina, deja adolescentă, iese din cort să cunoască fetele localnice. În timp ce vizitează așezarea, este necinstită de Sihem, fiul lui Hamor Hivitul, proprietarul acelui ținut. Deși textul biblic subliniază că prințul Sihem dorește să o ia de soție pe Dina, fiind dispus să plătească „preț de mireasă” ridicat, frații ei Simeon și Levi sunt înfuriați de modul în care a fost tratată sora lor. Ei îi spun lui Hamor și Sihem că religia lor nu permite femeilor să se căsătorească cu bărbați care nu sunt circumciși conform religiei lui Avraam.

Prin urmare Sihem cel îndrăgostit, tatăl său și toți oamenii de parte bărbătească din așezare se circumcid, dovadă că acceptă încuscrirea. Dar se dovedește că cererea de circumcizie nu a fost decât o capcană concepută de Simeon și Levi pentru a-i incapacita pe Sihemiți. Acțiunea odioasă a fraților Dinei este redată în Geneza 34:26-27: la trei zile după operația de circumcizie, frații Dinei, Simeon și Levi (poate că s-au alăturat și alții) atacă așezarea, ucid pe toți cei de parte bărbătească, desigur și pe Hamor și pe Sihem, o iau pe Dina din casa lui Sihem și pleacă, nu înainte de a jefui așezarea: oile, boii, asinii și tot ce era pe câmp.

Iacov este îngrozit și revoltat de cele petrecute, precum și de faptul că a devenit odios în fața băștinașilor țării[3]. În textul biblic, frații au totuși ultimul cuvânt: „Se cuvenea oare să se poarte cu sora noastră cum se poartă cu o curvă?” (Geneza 34:31).

După acest incident, Iacov și familia sa pleacă cu toții către Bet El.

Notă: Atributul ”odios” nu e gratuit. Bucata de pământ pe care Iacov îşi întinsese cortul a fost achiziționată de la proprietarul locului, Hamor, tatăl lui Sihem (Geneza 33:19). Mai mult, rămășitele pământești ale lui Iosif, aduse de copiii lui Israel din Egipt, au fost îngropate la Sihem, în același loc pe care-l cumpărase Iacov de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, care a ajuns moştenirea fiilor lui Iosif (Iosua 24:32).

Discuție

Definiția anterioară referitoare la viol e corectă. Doar că e interesant de menționat că în textul biblic nu apare vocea Dinei. A fost sau nu viol? A fost forțată să intre în relații sexuale cu Hamor? Nu se menționează dacă Dina a fost captivă în casa lui Sihem și nici ce a simțit ea la uciderea lui Sihem (logodnicul ei?). Se poate că ea însăși a cerut intervenția fraților ca ”să spele onoarea familiei”? De fapt, exceptând versetul de deschidere, personajului principal, Dina, nu-i este acordat microfonul de a vorbi despre sine și sentimentele ei; dorințele și sentimentele femeii nu sunt luate în considerare în această ecuație. În numele ei vorbesc doar alte personaje, desigur de sex masculin. Revenită în casa tatălui ei, textul biblic nu mai amintește de ea[4].

Din analiza comparativă a două ”dosare de viol”, Tamar – Amnon (2 Regi) și Dina – Sihem, rezultă următoarele: relatarea violării lui Tamar de către fratele ei vitreg, Amnon, menționează că Amnon a ”învins-o” prin violență pe Tamar în ciuda protestelor ei (2 Regi 13:12-14); Dina însă nu e auzită țipând sau strigând după ajutor, în ipoteza că Sihem ar fi violat-o.

Comparând traducerea textului biblic în alte limbi și versiuni, tabelul 1, rezultă diverși termeni utilizați pentru cuvântul violată / raped (NIV) – umilită / humbled (mechon-mamre), pângărită / defiled (KJV), necinstită (română), termeni care parcă evită noțiunea directă de viol / rape.

Tabelul 1, Traduceri paralele ale cuvântului violată / raped

În multe picturi, scena e intitulată fără echivoc Rape of Dina, figura 1.

Diverse surse bibliografice[6] nu-i acordă Dinei circumstanțe atenuante: curiozitatea ei referitoare la viața din așezare, care a expus-o la riscul violului, e considerată un păcat. De asemenea, este condamnată deoarece nu dorea să-și părăsească iubitul, Sihem, motiv pentru care a fost numită „femeia canaanită”.

Din alte surse bibliografice[7] se remarcă simpatia și sprijinul criticilor literari feminiști moderni care dezaprobă modul în care Dina a fost trădată de către societate. Decăderea statutului ei socio-economic pe măsură ce ea trece de la îndeplinirea rolului ”omul potrivit în locul potrivit” (fiica virgină în casa tatălui ei), la un rol amorf și necorespunzător din punct de vedere social, se datorează societății, ea fiind un personaj pe care Biblia nu-l lasă niciodată să vorbească de la sine.

O vedere net feministă a personajului Dina apare în romanul The Red Tent [Cortul roșu] scris de Anita Diamant [8]. El prezintă o viziune mai pozitivă a femeilor în Biblie. Deși este în întregime ficțiune, romanul este un fel de autobiografie a biblicei Dina. Ea este însăși naratoarea, are glas, povestirea ei fiind la persoana întâi: întâlnirea ei cu Sichem nu a fost un viol, ci un act sexual liber-consimțit, premergător căsătoriei; ea se căsătorește de bună voie cu prințul canaanit. Simeon și Levi, fiii lui Iacov, instigă la măcel de frică pentru propria lor prosperitate, cu toate că Dina le spune adevărul. Îngrozită de acțiunile inumane ale fraților ei, ea fuge în Egipt, unde se reîntâlnește cu fratele ei Iosif, care între timp devenise mare dregător la curtea faraonului.

Cartea redă fără ocolișuri obiceiurile din mediul patriarhal totalitar din antichitate.

Nici titlul cărții, Cortul roșu, nu e întâmplător. El se referă la practica întâlnită la multe triburi din Orientul Antic, în care femeile în timpul ciclul menstrual sau după naștere erau considerate ”impure”, fiind nevoite să locuiască separat de comunitate, în cortul roșu, ceea ce constituia un statut de ”inferioritate”; bărbatul, în lipsa acestui ”stigmat”, era considerat ”superior”, cel puternic.

Este posibil că unii vor recunoaște scene identice de comportament tip ”biblica Dina” și în zilele noastre.

Strul Moisa

---

[1] https://dexonline.ro/definitie/viol,

[2] https://www.merriam-webster.com/dictionary/rape

[3] În Geneza 49:5-7, Iacov, pe patul de moarte, va înfiera din nou faptele criminale ale fraților Simeon și Levi, ei fiind taxați „factori de violență”.

[4] Este doar menționată împreună cu cei 66 de descendenți ai lui Iacov care coboară din Canaan în Egipt (Geneza 46:15).

[5]  https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/01/Rape-of-dinah.jpg,

[6] https://www.myjewishlearning.com/article/dinah/, https://en.wikipedia.org/wiki/Dinah

[7] https://thetorah.com/article/the-debasement-of-dinah, https://www.thetorah.com/article/who-is-the-victim-in-the-dinah-story

[8] Diamant A., The Red Tent, Publisher: A Wyatt Book for St. Martin’s Press, 1997, ISBN 0-312-35376-6. Romanul a fost tradus în limba română în anul 2007 la editura Polirom, având titlul Cortul Roșu.