Dedic acest articol tuturor cititorilor care au nevoie de puțină relaxare și evadare din perioada stresantă pe care o trăim. Sper că exemplele mele vă for face să zâmbiți, dar uneori veți fi și agasați de prostia omenească. Despre acest subiect am mai publicat un articol la Baabel. https://baabel.ro/2020/12/despre-prostie/

Aforismul publish or perish reflectă presiunea exercitată asupra medicilor și a altor profesioniști de înaltă calificare de a cerceta și de a publica tot timpul articole noi, ca o condiție pentru a progresa în cariera academică, devenind conferențiari, profesori universitari, academicieni, etc. Chiar dacă au multe publicații, foarte puțini reușesc să revoluționeze cu adevărat științele sau medicina. Unii cercetători eminenți primesc premiul Nobel pentru contribuții extraordinare în fiziologie / medicină, fizică, științe economice, chimie și literatură. Premiile se acordă anual în 10 decembrie, în Suedia; premiul pentru pace se acordă în Norvegia.

Cu câteva zile înainte se acordă premiile Ig Nobel. (Conform dexonline.ro, “ignobil” este exact opusul lui “nobil”, adică infam, josnic, mizerabil, mișel, mârșav, ticălos – și încă câteva…) E clar că premiul este o parodie, dar uneori te și pune pe gânduri. (1)

Marc Abrahams, editor și unul dintre întemeietorii jurnalului Annals of Improbable Research (Jurnalul cercetărilor improbabile), a creat acest premiu în 1991. El se acorda la Universitatea Harvard, dar în urma pandemiei, ceremonia are loc online.

Anul acesta premiul a constat dintr-o bancnotă de 10 trilioane de dolari din Zimbabwe (ieșită din uz) și câteva sticle de “Ig Pseudo Cola“. El se acordă anual în aceleași domenii în care se dau și premiile Nobel veritabile și în plus în sănătate publică, inginerie, biologie și cercetări interdisciplinare. Este de remarcat că unele din aceste studii au fost publicate în jurnale științifice serioase. Premiile sunt înmânate de laureați ai premiului Nobel adevărat. Ceremonia de acordare a premiului Ig Nobel are loc într-o atmosferă umoristică și se încheie totdeauna cu fraza: “Dacă nu ai câștigat de data asta, dar mai ales dacă ai câștigat, consolează-te, poate ai mai mult noroc la anul.”

Până acum, singurul care a primit atât premiul Ig Nobel, cât și premiul Nobel la fizică a fost Sir Andre Geim. Acesta s-a născut în Rusia, a emigrat în Olanda și la ora actuală trăiește la Manchester. În 2010 a fost printre cei 38 de laureați Nobel care au protestat împotriva inițiativei norvegiene de a boicota instituțiile academice israeliene. Având un nume cu rezonanță evreiască, în Rusia a suferit de antisemitism, deși este, de fapt, de origine germană. Premiul Ig Nobel l-a primit în 2000 împreună cu britanicul Sir Michael Berry pentru un experiment care a reușit “să anuleze gravitația”: o broscuță pusă într-un câmp magnetic foarte puternic pur și simplu a plutit în aer. Totul părea un fel de scamatorie, o glumă de 1 aprilie, de aceea au și primit premiul Ig Nobel, dar fenomenul se bazează pe știință serioasă și mai târziu a avut și diverse aplicații practice. (2)

În 2010 Geim a primit adevăratul premiu Nobel la fizică împreună cu Konstantin Novoselov pentru studiul grafenului, un material compus din carbon pur, extras din grafit. Grafenul este nu numai rezistent, elastic, flexibil și ușor, dar și cel mai bun conductor electric cunoscut. Cercetătorii îi prevăd numeroase aplicații, poate cea mai promițătoare fiind noua generație de baterii – v-ar place să vă încărcați telefonul în 15 minute și numai o dată pe săptămână? Din grafen se pot face celule fotovoltaice care vor putea fi aplicate pe orice suprafață, chiar și pe haine! Se prevăd diverse aplicații în medicină, cum ar fi în tratamentul cancerului, în hemodializă, în monitorizarea glicemiei fără a fi nevoie de a se lua sânge și câte și mai câte. Poate vom ajunge să ne mirăm cum am putut trăi fără grafen!

Dar acest exemplu este unic. Majoritatea “cercetătorilor” merită din plin premiul Ig Nobel pentru studiile lor surprinzătoare, ridicole sau fără rost. Iată câteva exemple:

“Cercetătorii” au comparat numărul firelor de păr din cele două nări ale unui cadavru. Și pentru ce? Are vreo importanță? Un studiu “dovedește” că prezența umană provoacă excitarea sexuală a struților; un altul susține că iadul se află în găurile negre din univers; un altul că un obiect căzut pe podea nu va fi contaminat dacă va fi ridicat în mai puțin de cinci secunde.

Primul premiu în biologie, în 1991, i s-a acordat lui Robert Clark Graham care susținea că băncile de spermă trebuie să accepte donații numai de la laureați ai premiului Nobel și de la campioni olimpici! În același an, la chimie a fost premiat cineva care a studiat memoria apei, iar la literatură despre influența extratereștrilor asupra civilizațiilor antice. Edward Teller, inventatorul bombei cu hidrogen, a primit premiul pentru pace, iar Thomas Kyle pentru descoperirea celui mai greu element din univers, pe care l-a denumit Administratium. În 1992, ginecologul american Cecil Jacobson a primit premiul pentru metoda sa de fertilizare cu o singură mână (prin masturbare) a sute de paciente. Precum am mai scris, https://baabel.ro/2022/08/etica-medicala-a-tratamentelor-pentru-infertilitate  el nu a fost primul șarlatan de acest gen.

Yuri Struchkov a primit premiul pentru literatură, fiindcă între 1981-1990 a publicat 948 de lucrări științifice, adică una la fiecare patru zile! Un geniu! În 1993, premiul la medicină s-a acordat unui studiu intitulat “tratamentul penisului prins în fermoar”. În 1994, premiul la biologie l-au luat W. Brian Sweeney și colaboratorii săi care au numărat mișcările peristaltice ale intestinului la soldații constipați. La psihologie premiul s-a acordat fostului prim-ministru al Singapore, Lee Kuan Yew, care timp de 30 de ani a studiat efectul pedepselor date la trei milioane de concetățeni care au scuipat pe stradă, au mestecat gumă sau au dat de mâncare porumbeilor.

Lista este foarte lungă și este incredibil câtă energie investesc unii oameni pentru a deveni celebri prin tâmpeniile pe care le scriu, unii fiind chiar convinși că fac cercetări științifice. (4)

Filmul atașat îi prezintă pe câștigătorii premiului Ig Nobel din 2023, de exemplu, un grup care a propus construirea de toalete inteligente, cu o cameră care să analizeze excrementele în momentul eliminării lor, pentru a descoperi diverse boli.

Premiul Darwin

Nu mă refer la Medalia Darwin, o distincție de prestigiu acordată pentru realizări deosebite în evoluție, în biologia populațiilor sau în biodiversitate, ci la premiul Darwin (Darwin Award), un premiu sarcastic pentru prostie extremă. Dacă laureații premiului Ig Nobel sunt (de obicei) întregi la minte, doar că au idei prostești, ridicole, sunt șarlatani sau au făcut cercetări pseudo-științifice, câștigătorii premiului Darwin sunt idioți, adesea sinucigași fără voie, nebuni de legat.

Acest premiu își are originea într-un chat group în 1985. Membrii săi i-au identificat pe acei indivizi care prin moartea sau prin sterilizarea lor au “făcut un bine” umanității, îmbunătățind fondul genetic și făcând să rămână mai puțini tâmpiți pe glob. În 1993, Wendy Northcutt (cu o diplomă în biologie moleculară) a înființat un website care s-a bucurat de o popularitate enormă, ajungând la 7 milioane de vizitatori pe lună. Ea a publicat și o serie de cărți care îi comemorează pe acei indivizi care au murit sau s-au sterilizat fără voia lor, în modul cel mai stupid. Dar dacă din greșeală sunt uciși și spectatori inocenți, “eroii” sunt descalificați, pentru că genele victimelor întâmplătoare ar fi putut avea o influență pozitivă asupra evoluției umanității. Prima ei carte a fost timp de șase luni pe The New York Times bestseller list.

Un studiu publicat în The British Medical Journal în 2014 arată că între anii 1995-2014, bărbații au câștigat 88.7% din premiile Darwin. Oare acest lucru înseamnă că bărbații fac mai multe neghiobii decât femeile? Se prea poate. Personal cred că testosteronul este una din principalele cauze ale declanșării războaielor. De altfel eu văd o analogie cu luptele crâncene între masculi în perioada rutului la animale. A demonstra această legătură ar putea fi oare material pentru un premiu Ig Nobel?

În 2006 s-a produs și un film artistic care descrie mai multe cazuri din colecțiile publicate de Wendy. Iată trailerul filmului:

Fiecare candidat la acest premiu trebuie să îndeplinească mai multe criterii:

1. Să fie mort sau sterilizat.

2. Să aibă peste 16 ani.

3. Să nu aibă boli mintale (cel puțin diagnosticate).

4. Cazul să fie documentat ca fiind real.

Deși aceste cazuri sunt considerate “umor negru”, unii critici le consideră o continuare a eugeniei, mișcare creată la începutul secolului XX (și adoptată mai târziu și de naziști) care caută mijloace de purificare genetică și rasială. În plus s-a văzut că oamenii inteligenți fac și ei prostii, la fel ca toată lumea – ceea ce dovedește că moartea stupidă a unora nu purifică fondul genetic. Există și multe alte critici. După părerea mea, dacă această vastă colecție de cazuri mortale este accesibilă publicului, cei slabi din fire pot fi tentați să încerce și ei “inovații” periculoase. Deci și din punct de vedere educațional, subiectul este problematic.

O scurtă listă de “premiați“

La Toronto, Garry Hoy a vrut să demonstreze unor studenți că geamurile sunt atât de rezistente, încât nu se pot sparge. El s-a izbit cu forță de geam, acesta s-a spart și Garry a aterizat de la etajul 24. Nicio șansă să scape cu viață.

Cum a murit Charles Stevens? A încercat să traverseze cascada Niagara într-un butoi.

John Allen Chau a încercat de unul singur să creștineze un trib izolat din North Sentinel Island din arhipelagul Andaman din Oceanul Indian. Dar indigenii nu numai că au refuzat să se convertească, dar l-au și omorât. (5)

Există multe alte exemple, unul mai excentric și mai bizar decât celălalt, iar “eroii” sunt nu numai americani. Einstein avea dreptate să spună: “Two things are infinite: the universe and human stupidity; and I’m not sure about the universe.” (Două lucruri sunt infinite: universul și prostia omenească; și despre univers nu sunt sigur.)

Bibliografie

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Andre_Geim

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Ig_Nobel_Prize

3. https://nanografi.com/blog/60-uses-and-applications-of-graphene-nanografi-/#:~:text=It%20is%20used%20in%20electronics,delivery%20and%20tissue%20engineering%20applications

4. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Ig_Nobel_Prize_winners

5. https://en.wikipedia.org/wiki/Darwin_Awards

Tiberiu Ezri