Zoomuzicologia studiază aspectele muzicale ale sunetelor produse de animale și rolul lor în comunicare.

Înainte de a intra în esența problemei, voi încerca să răspund la două întrebări. Una este de ce Goodie, câinele prietenului meu Eddy Barash, scotea niște sunete speciale atunci când îi cântam Happy Birthday to You – și numai atunci. A doua întrebare este de ce câinii urlă ca lupii atunci când aud sirena ambulanței.

Răspunsul la prima întrebare este că probabil îi place cântecul… Dar s-a constatat că în general câinii preferă Cele patru anotimpuri de Vivaldi.(1)

Câinii aud mai bine decât noi tonurile înalte. De obicei, muzica nu prea gălăgioasă îi liniștește. În schimb zgomotele puternice îi irită și la auzul lor câinii urlă la fel ca strămoșii lor, lupii, încercând parcă să “alunge” ambulanța. La fel pot reacționa la sunetul claxoanelor, al sirenelor, la zgomotul aspiratoarelor, la alarmele mașinilor, la tunete și la focuri de artificii. Este un instinct, la fel cu cel de a-și aduna odraslele și a le apăra.(2) Câinii îi apără pe stăpânii lor atunci când simt că aceștia sunt în pericol.

Cele mai tari țipete sunt cele ale maimuțelor urlătoare, se spune că ele pot fi auzite de la o distanță de aproape 5 km. Se crede că aceste țipete au un rol în apărarea teritoriului lor.

Termenul de zoomusicology a fost folosit pentru prima oară de compozitorul francez François-Bernard Mâche în 1983. Cercetătorii din acest domeniu pot fi muzicologi, instrumentiști sau chiar filosofi. Printre altele ei compară sunetele scoase de unele animale (păsări, balene) cu compozițiile muzicale.(3)

Chiar și unii elefanți au fost dresați să “interpreteze muzică”.

Unii compozitori clasici au introdus în compozițiile lor imitații ale sunetelor scoase de animale. Printre aceștia se remarcă Leopold Mozart (tatăl lui Wolfgang Amadeus) care a introdus cântecul cucului în Simfonia jucăriilor, apoi Rameau cu Cloșca, Sibelius cu Lebăda din Tuonela, Saint-Saëns cu Carnavalul animalelor, Respighi cu Păsările și mulți alții.

Sunetele scoase de balene l-au inspirat pe compozitorul modern Alan Hovhaness să compună Și Dumnezeu a creat marile balene. (3)

Aș mai menționa Duetul umoristic a două pisici, scris pentru două soprane (uneori este interpretat de o soprană și un tenor sau bas) cu acompaniament de pian. De obicei aria este atribuită lui Rossini. Se pare că ea aparține compozitorului Robert Lucas de Pearsall, dar se bazează pe melodii din opera Otello a lui Rossini.(4)

Probabil că pentru majoritatea cititorilor cea mai cunoscută este piesa Ciocârlia. Interesant că despre originea ei există diferite versiuni. Videoclipul alăturat o atribuie compozitorului Ciprian Porumbescu, alții lui Grigoraș Dinicu. Dar se pare că a fost o melodie populară, culeasă de naistul Angheluș Dinicu și devenită celebră la Expoziția Internațională de la Paris, din 1889. Versiunea „clasică” este cea pentru vioară, interpretată de Grigoraș Dinicu, nepotul celui dintâi. Melodia apare în Rapsodia română a lui George Enescu, dar ea a rămas la fel de iubită și ca muzică lăutărească, fiind cunoscută și în alte țări din Peninsula Balcanică. Există nenumărate versiuni, pentru diferite instrumente, melodia fiind adoptată și în repertoriul klezmer și rock.

Ciripitul este un mijloc de comunicare între păsări. Muzica păsărilor are un început, un conținut și un sfârșit și este folosită pentru a atrage sexul opus sau pentru apărarea teritoriului.(3) Unele păsări pot imita cântecul altora sau chiar muzica compusă de oameni. De exemplu, Mozart avea graur care putea imita părți din muzica lui. Unii papagali imită vocea umană, iar pasărea liră din Australia imită diferite sunete din natură.

Cel mai frumos este considerat cântecul privighetorii.

S-a observat că animalele reacționează la sunetele scoase de alte animale din specia lor, de parcă ar “asculta cu atenție”.  La muzica produsă de oameni, reacția nu este atât de pronunțată, dar ea există. Reacția se poate manifesta și fiziologic, de exemplu prin creșterea producției de lapte a vacilor expuse la sunetele unei muzici liniștite.  Chiar dacă efectul nu e mare, unii fermieri pun muzică în grajdul vacilor timp de mai multe ore pe zi, pornind de la premisa că “nu strică”.(3)

Se pare că nu numai oamenilor le place muzica, ci și animalelor domestice și chiar celor sălbatice (de exemplu, elefanților).

Ființa umană poate domina fauna înconjurătoare nu numai prin arme de vânătoare, ci și cu muzica potrivită.

Dar și muzica animalelor îi poate influența pe compozitori și altfel se creează o interrelație deosebită între animale și oameni.

Tiberiu Ezri

Bibliografie

1. https://www.nylabone.com/dog101/do-dogs-like-music#:~:text=If%20you’re%20looking%20for,to%20a%20Scottish%20SPCA%20study

2. https://vhavets.com/blog/why-dogs-howl-at-sirens/#:~:text=Dogs%20howl%20at%20sirens%20because,likely%20to%20demonstrate%20howling%20behavior

3. https://en.wikipedia.org/wiki/Zoomusicology

4. https://classicalexburns.com/2019/08/08/gioachino-rossini-duetto-buffo-di-due-gatti-meow /