Zoomuzicologie

Zoomuzicologia studiază aspectele muzicale ale sunetelor produse de animale și rolul lor în comunicare.

Înainte de a intra în esența problemei, voi încerca să răspund la două întrebări. Una este de ce Goodie, câinele prietenului meu Eddy Barash, scotea niște sunete speciale atunci când îi cântam Happy Birthday to You – și numai atunci. A doua întrebare este de ce câinii urlă ca lupii atunci când aud sirena ambulanței.

Răspunsul la prima întrebare este că probabil îi place cântecul… Dar s-a constatat că în general câinii preferă Cele patru anotimpuri de Vivaldi.(1)

Câinii aud mai bine decât noi tonurile înalte. De obicei, muzica nu prea gălăgioasă îi liniștește. În schimb zgomotele puternice îi irită și la auzul lor câinii urlă la fel ca strămoșii lor, lupii, încercând parcă să “alunge” ambulanța. La fel pot reacționa la sunetul claxoanelor, al sirenelor, la zgomotul aspiratoarelor, la alarmele mașinilor, la tunete și la focuri de artificii. Este un instinct, la fel cu cel de a-și aduna odraslele și a le apăra.(2) Câinii îi apără pe stăpânii lor atunci când simt că aceștia sunt în pericol.

Cele mai tari țipete sunt cele ale maimuțelor urlătoare, se spune că ele pot fi auzite de la o distanță de aproape 5 km. Se crede că aceste țipete au un rol în apărarea teritoriului lor.

Termenul de zoomusicology a fost folosit pentru prima oară de compozitorul francez François-Bernard Mâche în 1983. Cercetătorii din acest domeniu pot fi muzicologi, instrumentiști sau chiar filosofi. Printre altele ei compară sunetele scoase de unele animale (păsări, balene) cu compozițiile muzicale.(3)

Chiar și unii elefanți au fost dresați să interpreteze muzică”.

Unii compozitori clasici au introdus în compozițiile lor imitații ale sunetelor scoase de animale. Printre aceștia se remarcă Leopold Mozart (tatăl lui Wolfgang Amadeus) care a introdus cântecul cucului în Simfonia jucăriilor, apoi Rameau cu Cloșca, Sibelius cu Lebăda din Tuonela, Saint-Saëns cu Carnavalul animalelor, Respighi cu Păsările și mulți alții.

Sunetele scoase de balene l-au inspirat pe compozitorul modern Alan Hovhaness să compună Și Dumnezeu a creat marile balene. (3)

Aș mai menționa Duetul umoristic a două pisici, scris pentru două soprane (uneori este interpretat de o soprană și un tenor sau bas) cu acompaniament de pian. De obicei aria este atribuită lui Rossini. Se pare că ea aparține compozitorului Robert Lucas de Pearsall, dar se bazează pe melodii din opera Otello a lui Rossini.(4)

Probabil că pentru majoritatea cititorilor cea mai cunoscută este piesa Ciocârlia. Interesant că despre originea ei există diferite versiuni. Videoclipul alăturat o atribuie compozitorului Ciprian Porumbescu, alții lui Grigoraș Dinicu. Dar se pare că a fost o melodie populară, culeasă de naistul Angheluș Dinicu și devenită celebră la Expoziția Internațională de la Paris, din 1889. Versiunea „clasică” este cea pentru vioară, interpretată de Grigoraș Dinicu, nepotul celui dintâi. Melodia apare în Rapsodia română a lui George Enescu, dar ea a rămas la fel de iubită și ca muzică lăutărească, fiind cunoscută și în alte țări din Peninsula Balcanică. Există nenumărate versiuni, pentru diferite instrumente, melodia fiind adoptată și în repertoriul klezmer și rock.

Ciripitul este un mijloc de comunicare între păsări. Muzica păsărilor are un început, un conținut și un sfârșit și este folosită pentru a atrage sexul opus sau pentru apărarea teritoriului.(3) Unele păsări pot imita cântecul altora sau chiar muzica compusă de oameni. De exemplu, Mozart avea graur care putea imita părți din muzica lui. Unii papagali imită vocea umană, iar pasărea liră din Australia imită diferite sunete din natură.

Cel mai frumos este considerat cântecul privighetorii.

S-a observat că animalele reacționează la sunetele scoase de alte animale din specia lor, de parcă ar “asculta cu atenție”.  La muzica produsă de oameni, reacția nu este atât de pronunțată, dar ea există. Reacția se poate manifesta și fiziologic, de exemplu prin creșterea producției de lapte a vacilor expuse la sunetele unei muzici liniștite.  Chiar dacă efectul nu e mare, unii fermieri pun muzică în grajdul vacilor timp de mai multe ore pe zi, pornind de la premisa că “nu strică”.(3)

Se pare că nu numai oamenilor le place muzica, ci și animalelor domestice și chiar celor sălbatice (de exemplu, elefanților).

Ființa umană poate domina fauna înconjurătoare nu numai prin arme de vânătoare, ci și cu muzica potrivită.

Dar și muzica animalelor îi poate influența pe compozitori și altfel se creează o interrelație deosebită între animale și oameni.

Tiberiu Ezri

Bibliografie

1. https://www.nylabone.com/dog101/do-dogs-like-music#:~:text=If%20you’re%20looking%20for,to%20a%20Scottish%20SPCA%20study

2. https://vhavets.com/blog/why-dogs-howl-at-sirens/#:~:text=Dogs%20howl%20at%20sirens%20because,likely%20to%20demonstrate%20howling%20behavior

3. https://en.wikipedia.org/wiki/Zoomusicology

4. https://classicalexburns.com/2019/08/08/gioachino-rossini-duetto-buffo-di-due-gatti-meow /

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

13 Comments

  • Andrea Ghiţă commented on July 2, 2024 Reply

    Muzica are o legătură profundă, elementară, aş spune, cu toate fiinţele fie ele umane, animale sau vegetale, încât cred că este singurul mod de comunicare eficient care ar putea crea o punte de coexistenţă armonioasă. Din păcate, cred eu, încă acest fapt nu este exploatat suficient.

    • Tiberiu ezri commented on July 2, 2024 Reply

      Se pare că nu e.

    • Eva Grosz commented on July 2, 2024 Reply

      Foarte frumos ai zis Andrea.

  • Carmen Stoianov commented on June 29, 2024 Reply

    Splendid articol, fascinant prin stil, prospețime, modul de înlănțuire a ideilor și personalitățile puse în discuție, prin rezultatele muncii acestora. Într-adevăr, este de luat în seamă contribuția lui Mâche, compozitor mult prea puțin cunoscut în România, dar al cărui maestru a fost cel care studiat, cu abnegația unui veritabil ornitolog, limbajul păsărilor, transcriindu-l în lucrările sale: Olivier Messiaen.
    Sunt muzicolog, am predat muzicologia iar în cursurile ținute la universitate nu am neglijat Bio/zoomuzicologia, deschizând studenților și aceste porți ale cunoașterii. După cum constat, a venit timpul să fim mai atenți la tot ce ne înconjoară și definesc VIAȚA.
    Mulțumesc, Tiberiu Ezri!

    • Tiberiu Ezri commented on June 29, 2024 Reply

      Va multumesc doamna Carmen Stoianov!

  • Marina+Zaharopol commented on June 29, 2024 Reply

    Si eu am intalnit caini “melomani,” care se asezau cuminti” in apropierea radioului – o audienta fascinata de muzica clasica!
    Compozitorul francez Olivier Messiaen a dedicat o parte a carierei sale studiului si imitatiei/prelucrarii cantecului pasarilor. M-am referit la acest lucru intr-un articol publicat la aniversarea revistei Baabel:”De la Turnul Babel la Revista Baabel” din iulie 2022.https://baabel.ro/2022/07/de-la-turnul-babel-la-revista-baabel/
    Un articol minunat pe care l-am savurat..ascultand muzica clasica!

    • Tiberiu Ezri commented on June 29, 2024 Reply

      Multumesc!

  • Anca Laslo commented on June 28, 2024 Reply

    Îmi place tare mult acest articol – muzica este omniprezentă în natură și crează legături la toate nivelurile. Înțeleg tot mai mult cum ea este cu adevărat un limbaj universal. Frumos!

    • Tiberiu Ezri commented on June 28, 2024 Reply

      Multumesc!

  • gabriel+gurman commented on June 28, 2024 Reply

    Superb articol, care mă apropie și mai mult de lumea animală.
    Și eu aș urla la auzul alarmei, dacă aș avea curaj și nu m-aș teme că provoc panică!!
    Bravo, Tibi!
    GbM

    • Tiberiu Ezri commented on June 28, 2024 Reply

      Multumesc Gabi!

  • Eva Grosz commented on June 27, 2024 Reply

    Limbajul muzical este fascinant la toate viețuitoarele. Ce idee să scrii despre asta un articol…..cred că se pot scrie încă și încă exemple.
    Și mie îmi place foarte mult duetul celor două pisici. Îmi mai place foarte mult duetul Papageno/Papagena din Flautul fermecat de Mozart . Iar din lumea impresioniștilor -“Preludiu la după amiaza unui faun “.
    Muzica ar putea uni oamenii de diferite concepții pentrucă ea este un limbaj comun ,care trece prin inimă Și înfrumusețează viața !Minunat articol !

    • Tiberiu Ezri commented on June 27, 2024 Reply

      Mulțumesc Eva!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *