Încep cu câteva “incidente” legate de hipnoză la care am asistat.
Un anestezist din departamentul pe care l-am condus a făcut un curs scurt de hipnoză, după care a primit aprobarea comitetului de etică medicală a spitalului ca să încerce hipnoza la gravide aflate în proces de naștere. Am asistat și eu la câteva din tentativele lui și nu pot spune că au fost reușite. Femeile au preferat să fie stăpâne pe procesul de naștere și să primească injecția epidurală pentru ameliorarea durerilor.
Celelalte două cazuri au fost comice. Acum câteva decenii, la un congres al anesteziștilor, un cunoscut profesor a încercat să demonstreze o ședință de hipnoză în public. Pacientul era pe podium, dar profesorul a trebuit să-l părăsească pentru scurt timp. După vreo zece minute, pacientul a strigat “Ce vrea nebunul ăsta cu mine” și a fugit din sală.
Un al treilea caz a fost la spitalul unde lucram. Noul șef al clinicii de hipnoză voia să ne demonstreze o hipnoză publică. A chemat pe podium vreo zece persoane. Pe mine însă m-a “diagnosticat” de la distanță și mi-a spus că eu nu sunt un subiect potrivit pentru hipnoză. Cum o fi ghicit? Poate pentru că aveam pe buze un zâmbet de neîncredere…
Hipnoza este aducerea unei persoane într-o stare subiectivă în care percepția și memoria pot fi influențate prin sugestie. (1) În timpul hipnozei, concentrația persoanei este intensificată, la fel și reacția ei la sugestie. Hipnoza începe cu o fază de inducție prin care persoana primește instrucțiuni și sugestii preliminare.(2) Persoana este relaxată fizic și mental. Ea este atentă și comunică numai cu hipnotizatorul. Ea îi răspunde în mod automat, ignorând tot ce se întâmplă în jur. Ea simte, vede, aude și miroase în funcție de sugestiile hipnotizatorului. Hipnoza afectează nu numai percepția senzorială, ci și memoria, iar efectele ei pot continua și după ce persoana “se trezește”. Sugestia hipnotică are un efect placebo (2), ceea ce poate explica cel puțin parțial influența ei pozitivă asupra anxietății și a durerii simțite de cel hipnotizat.
Hipnoza a fost demonstrată public pentru prima oară în secolul al XVIII-lea de Franz Anton Mesmer. Acesta presupunea că în jurul pacientului există un câmp magnetic care poate fi modificat prin hipnoză și astfel bolnavul se va vindeca.
Deși hipnoza este folosită de secole pentru scăderea intensității durerilor, nici până astăzi rolul ei în anestezia modernă nu este clar. Totuși, studii pe creier cu tomografie cu emisie de pozitroni au demonstrat că ea are efecte fiziologice reale, ceea ce poate explica într-o anumită măsură intensificarea sedației farmacologice în operații minore.(1) Studii experimentale din anii 1970, efectuate pe un număr redus de pacienți, arată eficiența hipnozei în percepția durerii în comparație cu aspirina și acupunctura, cu condiția ca ea să fie începută înainte de apariția durerii și să fie continuată tot timpul cât durează stimulul dureros.(1)
În diferite studii, hipnoza preoperatorie, combinată cu anestezia generală, a rezultat în scăderea anxietății postoperatorii și a dozelor de narcotice administrate contra durerii după operație. Alte studii, la care hipnoza a fost aplicată în timpul unor operații minore executate sub anestezie locală, au demonstrat scăderea anxietății pacientului. În unele cazuri s-a folosit și auto-hipnoza sau autosugestia. Aceasta se poate face, de exemplu, prin concentrarea totală asupra unor formule de autosugestie, cum ar fi “zilnic prin orice mijloace mă voi simți tot mai bine”.(3)
Aplicarea hipnozei în medicina modernă în diferite proceduri dureroase
Femeile educate în autohipnoză înainte de naștere au raportat un proces de naștere mai puțin dureros și a fost nevoie de mai puține operații cezariene.(4)
Atât la adulți, cât și la copii, hipnoza a ameliorat și frica și durerea produsă de tratamente stomatologice.
La pacienții care sufereau de dureri cronice, hipnoza singură nu a ajutat, dar ea ar putea fi un adjuvant la tratamentele farmacologice primite de bolnavi.
Hipnoza preoperativă poate contribui la ameliorarea suferințelor pacientului, dar cca 20% dintre pacienți nu reacționează la hipnoză și acest lucru trebuie testat înainte de aplicarea hipnozei.(5)
Un articol publicat într-o revistă de anestezie (6) conchide că anesteziștii ar trebuie să profite mai mult de avantajele acestei tehnici și dacă hipnoza ar fi fost un medicament, ea ar fi intrat demult în tratamentul standard al bolnavilor anesteziați.
După cum apreciez eu, majoritatea studiilor de hipnoză în domeniul anesteziei și chirurgiei suferă de probleme multiple: nu sunt randomizate, cuprind prea puține cazuri și tehnicile de hipnoză și / sau autosugestie sunt diferite și greu de comparat. Sensibilitatea la durere și gradul de anxietate diferă și ele de la pacient la pacient. Rezultatul depinde și de capacitățile mintale ale pacientului și de cunoștințele sale despre durere și tratamentul ei. (7)
Și faptul că cca 20% dintre pacienți nu reacționează deloc la hipnoză este o problemă. Nu cunosc niciun medicament anestezic care să nu acționeze la 20% din populație. Deci, logica ne spune că cel puțin deocamdată, hipnoza nu poate înlocui anestezia, dar poate folosi ca un adjuvant important.
Hipnoza nu ar trebui limitată numai la studii științifice, ci ar trebui să devină un tratament medical de rutină. Ea ar trebui adoptată ca o ramură medicală, cu specializare recunoscută și examene de specialitate. Astfel s-ar putea ajunge la standardizarea tehnicilor de hipnoză și s-ar întări colaborarea cu anestezia, chirurgia, oncologia, obstetrica și alte discipline în care hipnoza poate ajuta bolnavului.
În încheiere vizionați un videoclip care demonstrează posibilitățile folosirii hipnozei și a acupuncturii în loc de anestezie. Vă rog să notați că pacientul-medic simte dureri “suportabile”, efect care nu poate fi generalizat la toți pacienții.
Bibliografie:
1. Wobst AHK. Hypnosis and Surgery: Past, Present, and Future. Anesth Analg 2007;104:1199–208.
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Hypnosis
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Self-hypnosis
4. Werner A, Uldbjerg N, Zachariae R, et al. Antenatal hypnosis training and childbirth experience: a randomized controlled trial. Birth 2013;40:272-80.
5. Moss D, Willmarth E. Ann Palliat Med 2019;8(4):498-503. Hypnosis, anesthesia, pain management, and preparation for medical procedures.
6. Slater P, Van-Manen A, Cyna AM. Clinical hypnosis and the anaesthetist: a practical approach. BJA Education 2024; 24(4):121-128.
7. Bérubé M, et al. Educational needs and preferences of adult patients with acute pain: a mixed-methods systematic review. Pain 2024;165:e162-e183.
Sursa imaginii
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Une_le%C3%A7on_clinique_%C3%A0_la_Salp%C3%AAtri%C3%A8re.jpg André Brouillet, Public domain, via Wikimedia Commons
28 Comments
Un articol foarte interesant. Nu mă gindisem niciodată la conexiunea intre anestezie si hipnoză.
Tabloul cu Charcot de la inceputul articolului, unde , profesorul face o demonstrație de tratament prin hipnoză, mi- a amintit de Sigmund Freud. Freud a urmat 2 ani de specializare in clinica lui Charcot din spitalul La Salpétrière, dar hipnoza nu- i reusea. De aceea Freud a inventat Psihanaliza.
De asemenea, mi- a revenit in memorie emblematica scena de hipnotizare a Cabiriei din filmul lui Fellini, ” Nopțile Cabiriei”
Va mulțumesc pentru comentariul foarte interesant.
Interesant comentariu ai scris Marica, ca de obicei.Adaug că Freud a fost un mare revoluționar în domeniul psihiatriei . De asemenea un om foarte cultivat, care din păcate a trebuit să fugă din Viena în timpul nazismului, altfel ar fi avut și el soarta celorlalți evrei.
Acum există un muzeu în casa în care a locuit în Viena ,muzeu cu care austriecii se mândresc, și de asemenea în Londra. Ambele foarte interesante.
El a fost si unul dintre pionierii anesteziei locale iar colegul lui Kohler, al anesteziei spinale, folosind cocaina pentru alestezia locala a ochiului si pentru spinala. Se pare ca Freud a devenit dependenti de cocaina.
Da Tibi, am citit și eu că a experimentat pe el însuși cocaina în cantități mici , ceeace îl ajuta in perioade depresive și în indigestie.
Ani de zile a suferit de cancer maxilar , operat de foarte multe ori o suferință de nedescris.de care a și murit. Psihoanaliza este și acum practicată în unele țări , deși locul ei l-a luat psichoterapia existențialistă , care este altă poveste. Dar Freud a rămas deschizător de drum. Și deschizători de drumuri sunt puțini.
Mulțumesc Evi!
Multe lucruri pe care le-a observat Freud în experimentele sale sunt adevărate și astăzi.
Freud, in afara de un deschizător de drumuri in psichiatrie si anestezie, este si un eseist , critic litetar, etnograf de valoare.
Utilizînd psihanaliza, el face ” Interpretarea viselor”, analizeaza pe Moise si formarea poporului evreu in ” Moise si monoteismul”, scrie o prefața celebra despre opera lui Dostoievsky si studiaza obiceiurile unor triburi primitive din Australia.
Tot prin psihanaliza , Freud notează impresiile pe care i le- a låsat sculptura Moses a lui Michelangelo.
Am citit si o nuvela de Freud inclusa in ” Proza scurta austriacă modernă.
Astfel, si noi, care nu suntem specialisti in domeniul medical, am putem fii in contact cu unicul Sigmund Freud.
Mulțumesc
Daca inteleg eu bine,hipnoza este un fenomen inca nestudiat i9n profunzime, al carui mecanism nu e total inteles, dar ea poate contribui indirect la studierea altor fenomene adiacente; reducerea anxietatii post-operatorii a pe termen lung, studiul memoriei implicite (comentariul d-nului Gabi Gurman.)
Adica, hipnoza, pe langa efectul ei practic, care uneori ajuta si alteori nu, are potentialul sa ajute la descoperirea unor fenomene noi, sa provoace intrebari de natura psihica si studii valoroase.
M-a interesat mult articolul: exhaustiv si bine scris.
Mulțumesc Marina!
Draga Tibi,
In cateva locuri din articol amintesti o situatie pe care nu o inteleg, anume folosirea hipnozei in cazul diferitelor tipuri de dureri. Durerea “serioasa” este de cele mai multe ori o stare continua, eventual cu intermitente, dar de cele mai multe ori nu trece intamplator. Si atunci ma intreb ce semnificatie are hipnoza in ameliorarea durerii, doar nimeni nu poate sta sub hipnoza pe timpul durerii, hipnoza e “finita” in timp, iar durerea – cea adevarata – e infinita, desigur cu pauze, cum am mentionat.
In concluzie nu pot intelege cum hiponza vine in ajutorul unor dureri.
In al doilea rand, niciodata atat timp sunt constienta, nu as accepta ca sa ma hipnotizeze cineva, o totala lipsa de control asupra mea insami, lasandu-ma in voia “unui strain”. Eu aseman situatia cu cea in care te dai pe un topogan lung, intr=un parc acqvatic, nici un moment nu esti in control si nu te poti opri. Stiu ca suna ridicol si paote caraghios 🙂 .
Anestezia este de asemena un nproces prin care trebuie sa ai incredere in cel care o face si ca te vei trezi cu siguranta dupa. Ai avut in trecut articole interesante despre acest subiect. Probabil c anu poti fi intotdeauna in control direct, nici macar atunci cand zbori cu avionul.
Noapte buna !!
PS. O matusa de-a mea a facut sedinte de hipnoza cu un dr psihiatru sau neurolog de la Haifa, numit Fuchs. Erau destinate slabirii. Ca urmare a sedintelor de hipnoza putea merge kilometri prin oras si aceste marsuri d elunga durata au avut efectul dorit.
Draga Veronica.
Mecanismul exact al efectului hipnozei nu este clar. Unii au dureri acute dar trecătoare cum ar fi prolapsul de disc lumbar. Chiar și la dureri cronice presupun ca ruperea cercului vicios chiar printr-o singură ședință poate cred eu ajuta. Dar la fel ca tine eu nu sunt un medium care reacționează la hipnoză.
Multumesc pentru explicatii referitoare la situatii in care referinta ta era o durere de scurta durata, ca cea pe care o mentionezi. Si aici mi se pare practic greu de implementat, ca cineva cu durerea numita de tine prolaps de disc lumbar, sa apeleze la hipnoza, inainte de a lua un medicament NSAID, antiinflamatoare nesteroidiene, care cel putin pe loc i-ar micsora durerea.
De acord, doar ca “la vârsta noastră “ antiinflamatoarele pot avea numeroase repercursiuni renale, cardiace, etc, pe când hipnoza nu are aceste efecte secundare. Dar prima condiție ca să reușească este să crezi în hipnoză.
Prolapsul de disc lumbar reacționează bine la injecții epidurale – facet block – cu steroizi.
Multumesc Tibi.
Ca deobicei, ff interesant.
A nu se uita ca datorită hipnozei s-a descris pt prima oară (Bernard Levinson) fenomenul de implicit memory sub anestezie generală.
GbM
Mulțumesc pentru informație Gabi!
AM INCERCAT DE CITEVA ORI SA RECURG LA HIPNOZA IN TRATAMENTELE STOMATOLOGICE DAR BOLAVUL A AVUT DURERI SI AM REVENIT LA ANESTEZIA CLASICA.FELICITAEI PNTRU ARTICOK.
Corect!
Mulțumesc!
Dintotdeauna hipnoza m-a cam speriat. Poate pentru că sunt o fire extrem de independentă, resping ideea de a mă ”lăsa în nădejdea” unei alte minți. Mai bine rabd durerea sau ce mai trebuie răbdat. Interesant articolul tău, așa cum suntem deja obișnuiți.
Multumesc Anca!
Mulţumesc autorului că a luat în seamă întrebarea mea legată de cât de reală poate fi anestezia prin hipnoză. Concluzia specialistului e clară: “Nu cunosc niciun medicament anestezic care să nu acționeze la 20% din populație. Deci, logica ne spune că cel puțin deocamdată, hipnoza nu poate înlocui anestezia, dar poate folosi ca un adjuvant important.”. Pe de altă parte, consider că e foarte bine-venită şi propunerea ca hipnoza să devină un tratament de rutină.
Păcat ca anesteziștii neglijează acest adjuvant.potențial.
Îmi place foarte mult tabloul din capul articolului , parcă îl văzusem deja, Am căutat in Google ce scrie despre el. Se pare că e un tablou celebru denumit “Une leçon clinique à la Salpêtrière” din 1887 pictat de André Brouillet (1857–1914).
Tablou cunoscut în istoria medicinei, care arată pe neurologul Jean Marie Charcot făcând o demonstrație clinică studenților din spitalul Salpetriere. .
Am văzut videoul. Nu m-a convins…
Nici pe mine…
De acord!
Fericiți cei care cred! Numai că și eu sunt sceptică, la fel ca tine și pe pielea mea nu aș încerca.