Actualmente, Orientul Mijlociu traversează o perioadă „caldă”, cu zăngănit de arme și amenințările de distrugere a Statului Israel cu bomba nucleară, venite din partea conducerii statului islamist Iran. În zilele trecute am participant la un circuit contra cronometru pe traseul locuință – adăpost și retur. Am primit multe telefoane, mail-uri și mesaje de la prietenii din străinătate, foarte multe și din România, după ce au văzut la televizor rezultatele rachetei căzute la spitalul universitar Soroca din Beer-Șeva. Și chiar în 24 iunie, la zece minute după încetarea ostilităților, o rachetă a aterizat într-un cartier de locuințe din Beer-Șeva. Au fost ucise patru persoane.

În pauzele dintre salve, când nu îndrăzneam să mă îndepărtez de adăpost, am scris acest articol. În felul acesta am „evadat”, laptopul fiind permanent cu mine.

Pe același teritoriu geografic, însă în urmă cu peste 2600 de ani, în textul biblic apare un fenomen opus: mă refer la împăratul persan Cirus și la mesajul său înscris în vestitul Cilindru. Cirus a domnit cu inteligență, omenie și empatie pentru toți supușii săi, deși deținea putere absolută. El nu și-a schimbat atitudinea nici după decenii de domnie. Datorită politicii sale, Cirus a lăsat o amprentă durabilă în iudaism, Biblia considerând-ul “aducător de lumină” (vezi https://baabel.ro/2023/02/cirus-al-ii-lea-cel-mare-aducatorul-de-lumina-si-evreii/). Textul biblic aduce și alte exemple care dovedesc că se poate și altfel.

Hiram, regele Tirului

Hiram, regele orașului-stat fenician Tir (980 – 947 î.Hr.) (astăzi orașul libanez Sur) a domnit 33 de ani. El a fost contemporan și prieten cu regii David (1010–970 î.Hr.) și Solomon (970 – 931 î.Hr.)

Cărțile Regilor și Cronicile descriu cu lux de amănunte prietenia dintre acești suverani. Ele reprezintă o pagină luminoasă a relațiilor dintre cele două popoare. În perioada regelui Solomon, statul a cunoscut prosperitate, consolidarea pozițiilor economice și politice, construcții monumentale, înflorire culturală. S-a pus accent pe înțelegere în loc de distrugere, pe dezvoltarea culturii în loc de cultivarea urii.

Orașul-stat Tir, port la Marea Mediterană, avea o economie înfloritoare, iar regiunea se bucura de apreciabile bogății naturale: cherestea, piatră de construcție etc. Legăturile și influența lui Hiram ajungeau până în Peninsula Iberică.

În anul 1003 î.Hr., când regele David a cucerit Ierusalimul, stabilind aici capitala, Hiram i-a trimis meșterii și materialele pentru a-și construi casa: În vremea aceea a trimis Hiram, regele Tirului, soli lui David şi lemn de cedru, tâmplari, pietrari și zidari; și aceștia au zidit casă lui David (2Regi 5: 11).

Regele David ar fi dorit să construiască și Templul, chiar a pregătit planurile și materialele. Însă el nu și-a putut realiza dorința, pentru că a dus multe războaie în care s-a vărsat mult sânge. Însuși Atotputernicul i-a comunicat lui David că Templul va fi construit de fiul său, Solomon (3Regi 5: 2-5).

După moartea regelui David, Hiram a păstrat relații de bună vecinătate cu urmașul său, Solomon.

Dorind să împlinească dorința tatălui său de a construi Templul, Solomon a încheiat un pact de colaborare cu Hiram (3Regi 5: 1,12). Dorința lui a putut fi îndeplinită, deoarece Solomon nu a dus războaie și nu a vărsat sânge. Templul a fost construit conform planurilor pregătite de David și pe locul stabilit de acesta. În acest scop, regele Solomon s-a adresat prietenului său Hiram, solicitând… să se taie pentru mine cedri din Liban. Slujitorii mei vor fi cu ai tăi, şi-ţi voi plăti simbria slujitorilor tăi aşa cum o vei hotărî tu; căci ştii că dintre noi nimeni nu se pricepe să taie lemne ca Sidonienii (3Regi 5: 6). Trimite-mi un om care să știe să facă lucruri de aur, de argint, de aramă și de fier; de tort purpuriu, stacojiu și albastru; și care să mai știe a săpa și a face toate acestea împreună cu meșterii care sunt aici la mine din Iehuda și Ierusalim, pe care i-a pregătit David, tatăl meu (2Cronici 2: 6).

Când a auzit Hiram cuvintele lui Solomon, a avut o mare bucurie, și a zis: “Binecuvântat să fie astăzi Domnul, care a dat lui David un fiu înţelept, drept căpetenie a acestui mare popor!” Şi Hiram a trimis răspuns lui Solomon: “Am auzit ce ai trimis să mi se spună. Voi face tot ce vei vrea în ce priveşte lemnele de cedru și lemnele de chiparos”. … Hiram a dat lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos cât a voit (3Regi5: 7-8, 10).

La construcția Templului israeliții au lucrat alături de meșterii fenicieni, considerați cei mai pricepuți în construcții (3Regi 5: 18). În plus, Solomon și Hiram s-au asociat într-un intens comerț maritim internațional.

Regele Solomon, legendarul înțelept biblic.

Solomon este considerat cel mai bogat dintre regii israeliți. Exemplele sunt multiple: 3Regi 4: 1, 26; 3Regi 6: 22; 3Regi 9: 17-19; 3Regi 10: 21-22, 28-29 etc. Dar din textul biblic rezultă și bogăția spirituală: regele Solomon a fost faimos pentru înțelepciunea sa. Fiind întrebat de Dumnezeu ce și-ar dori, Solomon a cerut înțelepciune pentru a-și călăuzi poporul. Mulțumit că Solomon nu dorea recompense egoiste, precum viața lungă sau moartea dușmanilor săi, Dumnezeu l-a înzestrat cu înțelepciune (3Regi 3: 3-14).

Monarhii vecini se uitau cu jind la regele Solomon și la vestitul Templu, cu bogățiile sale. Dar de unde atâta bogăție?

Prosperitatea a fost urmarea directă a politicii înțelepte duse de Solomon și în primul rând a relațiilor economice și comerciale cu țările vecine. El a continuat relația profitabilă a tatălui său, David, cu regele Hiram I al Tirului.

Solomon și Hiram au construit împreună o flotă comercială la Ețion-Gheber, la Marea Roșie (3Regi 10: 22, 2Cronici 9: 21). Constructorii acestor vase erau fenicienii, aceștia fiind considerați specialiști în domeniu. Căpitanii vaselor erau și ei fenicieni, aceștia fiind buni cunoscători ai mării și ai rutelor marine. Rezultatul: un intens comerț internațional pe mare și pe uscat.

Pe Marea Roșie, corăbiile plecate din Ețion-Gheber spre Ofir (coastele Africii) aduceau aur, argint, pietre prețioase, coral, fildeș, animale exotice, cai, care de luptă, țesături etc. Pe Marea Mediterană, corăbiile plecau o dată la trei ani în Tarsis (în Peninsula Iberică). Iar pe uscat, caravanele legau Tirul de Ețion-Gheber, străbătând regatul israelit.

Relațiile de bună vecinătate, politice și comerciale, au dus la o dezvoltare economică și culturală intensă a celor două regate și la bunăstarea ambelor popoare. Istoria arată că pot exista și altfel de relații pe acest petec de pământ – de la Tir la Ierusalim sunt numai vreo 200 km…

Addendum 1: Aspect metalurgic

Unii cititori ar putea să ridice sprânceana a mirare: ce legătură are aici metalurgia? Vă rog, puțintică răbdare… Dalai Lama spunea: „Când vorbești, de obicei spui ceea ce știi deja. Dar dacă asculți, ai putea învăța ceva nou.”

În anii 3200 î.Hr. pe scena istoriei a apărut bronzul, un aliaj de cupru (aramă) cu cca 10% staniu (cositor), cu proprietăți superioare cuprului pur. Acesta a dat numele Epocii Bronzului. Prin 1200 î.Hr. a început Epoca Fierului, proprietățile fierului fiind superioare celor ale bronzului.  Evenimentele relatate în textul biblic se desfășoară în Epoca Fierului, dar cele două materiale au fost – și mai sunt – utilizate în paralel.

În ebraica biblică nu existau cuvinte separate pentru cupru și pentru bronz, ci numai nehoșet, care în ebraica modernă înseamnă cupru – cuvântul arad (bronz) este un neologism adoptat abia pe la 1900, la propunerea lui Ben Yehuda. Traducerea română respectă textul original, dar traducerea engleză – și nu numai – înlocuiește nehoșet prin bronz. Această substituție poate duce la confuzii. Ce l-a făcut pe traducător să o folosească? Este ea oare corectă? Da, pentru că e bazată chiar pe textul biblic:

Căci regele avea pe mare corăbii care mergeau la Tarsis cu ale lui Hiram; şi corăbiile din Tarsis veneau la fiecare trei ani, aducând aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni (3Regi 10: 22). Dar Tarsisul biblic era departe, în Pensinsula Iberică. Merita efortul pentru atâta lucru? Sigur că da, pentru că: Cei din Tarsis făceau negoţ cu tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belşug. Veneau la târgul tău cu argint, cu fier, cu cositor și cu plumb (Ezekiel /27: 12). Deci Tarsis era sursa de cositor.

Cositorul este un metal prea moale pentru fabricarea de unelte. În schimb, el era aliat cu cuprul pentru a obține bronz. Prezența cositorului i-a permis traducătorului englez să înlocuiască cupru cu bronz. Cuprul era ușor de obținut, el se găsește în multe locuri, de exemplu la Timna (la 30 km nord de Eilat) și la Punon (la 30 km sud de Marea Moartă). Dar cositorul trebuia adus cu corăbiile de la mari distanțe.

Addendum 2: Hiram, arhitectul-șef al Templului lui Solomon

Vorbind despre Templul lui Solomon, trebuie să amintim încă un Hiram (sau Huram Abif), arhitectul fenician care a activat în perioada regelui Hiram. Maestrul Hiram apare în 3Regi 7: 13-14 ca fiul unei văduve din tribul Neftali și al unui meșter din Tir care lucra în aramă.

În 2Cronici 2: 13-14 se menționează că regele Hiram l-a trimis ca șef de șantier pe Hiram; acesta a fost arhitectul Templului lui Solomon, dar a fost și specialist în prelucrarea unei game largi de materiale. Pentru obiectele mai voluminoase, Hiram a înființat un șantier metalurgic în câmpia Iordanului, între Sucot și Țartan (3Regi 7: 46), procedura folosită fiind turnarea în pământ.

Să-i acordăm lui Hiram I, regele Tirului, creditul cuvenit. Cert este că în textul biblic el are o prezentare excelentă, un CV pe care mulți și l-ar dori. Din păcate, la Beer-Șeva nu este nicio stradă sau piață numită în amintirea lui. Îi datorăm măcar o lumânare, o rugăciune, o înclinare la mormântul celui care a fost prietenul nostru Hiram.

Strul Moisa

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Solomon

https://www.worldhistory.org/solomon

https://he.wiktionary.org/wiki/%D7%90%D7%A8%D7%93

Sursa imaginilor:

1. Strul Moisa

2.https://commons.wikimedia.org/wiki/File:085.Cedars_Are_Cut_Down_for_the_Jerusalem_Temple.jpg Gustave Doré, Public domain, via Wikimedia Commons

3. https://biblemapper.com/blog/wp-content/uploads/2023/07/SolomonsInternationalPresence-1-971×1536.jpg Copyright (c) 2023 by David P. Barrett. You are welcome to use these maps for any non-commercial purposes.

4. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Baumeister-Hiram-Erbauer-des-Salomonischen-Tempels.png Hiram Abiff, CC BY-SA 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0>, via Wikimedia Commons

5. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:KingHiramTombTyreLebanon.jpg Eyewatchlebanon, CC BY-SA 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0>, via Wikimedia Commons