“Două lucruri sunt infinite: universul și prostia omenească …și nu sunt sigur în privința universului.” – Albert Einstein.

Ideea acestui articol mi-a venit când actualul meu șef de la spitalul Kaplan, Dr. Alex Duhan, mi-a povestit despre legile de bază ale prostiei, scrise de C.M. Cipolla.

În cariera mea de medic am întâlnit uneori oameni care gândeau strâmb, deși nu erau începători în meserie și aveau cunoștințe teoretice, alții care exact în momentele critice, când tratam câte un bolnav nestabil, veneau să-mi spună bancuri, ba chiar se încăpățânau că au dreptate.

Prostia este una din caracteristicile cele mai comune ale comportamentului uman, totuși este foarte puțin studiată de psihologi, sociologi sau filozofi, spre deosebire de inteligență, despre care abundă studiile, deși impactul global al prostiei nu trebuie subestimat.

Definițiile prostiei în dicționare sunt prea simpliste, de exemplu: comportament care dă dovadă de lipsă de înțelegere sau lipsă de judecată. https://www.lexico.com/definition/stupidity.

Cuvântul prost provine din slavonul prostu şi iniţial însemna un om simplu sau sărac. Prostia este atât de importantă, dar și de neînțeleasă, încât cuvântul prostie (stupidity) are peste 120 de sinonime în limba engleză și foarte multe în limba română: inepţie, absurditate, fleac, aiureală, nimicuri, boroboață, dobitocie, gogomănie, gafă, idioţie, ignoranţă, imbecilitate, inepţie, întuneric, nebunie, neghiobie, nesocotinţă, nonsens, parigorie, poznă, simplicitate, simplitate, stupiditate, suficienţă, tâmpenie, copilărie, nebleznicie, stupizenie, sotiză, prostăticie, zevzecie, nătărăie, tonţie, mărginire, nepricepere, nătângeală, idioţenie, cretinizm, tâmpire, mărginire, nepricepere, nătângeală. https://sin0nime.com/dex/index.php?cheie=prostie%2C&m=0

Prostiile sunt făcute, spuse, sau scrise de proști, cuvânt pentru care există și alte sinonime mai ales în folclor, cum ar fi: prostănac, bleg, becisnic, bou, bolând, buimac, greu de cap, tare de cap, lovit la cap, căzut în cap, f…. la cap, bătut la cap, sărac cu duhul, deplasat, lulă, bâtă, sărit de pe fix, lovit cu leuca, hăbăuc, gură-cască, smintit, redus mintal, tontălau și alte perle lingvistice. Aș menționa faptul că “o prostie” poate însemna și un lucru fără valoare: “Dragă, ți-am mai spus să nu cumperi prostii (fleacuri, nimicuri)!” Precizez că ignoranța, așa cum susțin mulți autoril, nu este similară cu prostia, deoarece ignoranța poate fi remediată prin studiu, pe când prostia nu. În limba latină stupid înseamnă uimit sau stupefiat. Conotația actuală este cu totul alta.

În continuare mă voi referi la psihologia, importanța și repercusiunile prostiei.

Definiția și psihologia prostiei

Psihologul francez Jean-François Marmion (1) definește prostia drept “o promisiune neținută, și o trădare a umanității”. Prostia este o perturbare funcțională neurocognitivă, aparent incurabilă. Ea reflectă sărăcia sau lipsa totală de valori cognitive. James F. Welles (2) definește prostia ca o mentalitate conștientă, deliberată și neadaptată anturajului în care trăiește individul. Deci Welles adaugă o componentă activă a prostului, ceea ce poate agrava consecințele faptei prostești și care poate conține și elemente manipulative. Prostul lucrează adeseori în detrimentul său și proștilor nu le pasă de urmările faptelor lor. Un proverb ebraic spune: “nu ai minte, nu ai griji”. Totuși, prostia este înrădăcinată în mulți dintre noi, dominând asupra raționalului, și uneori “ne scapă” spontan. Care dintre noi nu a făcut vreo prostie sau gafă?

Cei care scriu despre prostie au avut și ei asemenea scăpări. De multe ori ne supraestimăm propriile capacități mintale, interpretăm lucruri în mod eronat și apoi acționăm ca atare. Adesea oamenii acționează prostește ad hoc, preferând să nu înțeleagă lucruri care le-ar produce mustrări de conștiință sau sentimente de vinovăție. Deosebirea dintre cei care fac câteodată prostii și proștii adevărați este perseverența celor din urmă în a face prostii (3). În 1946 celebrul filozof englez Bertrand Russell scria că nenorocirea lumii este că proștii sunt foarte siguri de ei, pe când cei inteligenți sunt plini de dubii (3). Iar Gardner (4) susține că un om nu trebuie caracterizat ca prost, pentru că el își poate folosi inteligența în mod stupid în unele domenii și în mod normal în altele. Aprecierea unor oameni de către alții poate fi subiectivă. Autorul o exemplifică pe politiciana franceză Marine Le Pen. Unii consideră că ea își folosește abilitățile lingvistice în mod inteligent, alții susțin că ea le folosește în mod stupid.

Sunt convins că toți cititorii cunosc Prostia omenească, povestirea atât de hazlie și bine scrisă a lui Creangă. https://www.povești-pentru-copii.com/ion-creangă/prostia-omenească-poveste.html Cred că mulți cititori nu și-au dat seama (nici eu) că soțul femeii proaste, considerat deștept, a plecat fără să dea jos drobul de sare de pe horn, ceea ce a fost o prostie din partea lui. Mesajul lui Creangă este că prostia este foarte răspândită printre oameni. Exemplele lui reprezintă prostia “goală”, crasă, dar din păcate majoritatea proștilor pot fi detectați abia după ce au făcut o prostie, cu daunele asociate.

Efectul Dunning-Kruger (5) este înrudit cu prostia. Acesta este un defect cognitiv prin care oamenii nu reușesc să-și aprecieze obiectiv propriile capacități. O altă definiție a prostiei este legată de rezultatul nefast al acțiunii prostești. Istoricul economiei Carlo Maria Cipolla (6) definește prostul ca pe cineva ale cărui fapte dăunează celor din jur, fără a aduce vreun folos prostului însuși, ba uneori îi și dăunează. Deși nu am reușit să găsesc temeiul științific pe care se bazează teoriile lui Cipolla, acestea sunt foarte tentante și logice. În plus, Cipolla este citat de psihologi și sociologi. În ultimii ani s-au publicat unele modele teoretice care au validat o parte din aceste teorii.

Legile de bază ale prostiei umane

În 1987, Cipolla a publicat un articol despre legile de bază ale prostiei umane. Aceste cinci legi sunt logice și par să oglindească ceea ce noi definim zilnic ca prostie, dar ele ne dezvăluie și aspecte mai puțin cunoscute, mai ales legate de abundența proștilor, chiar printre cei pe care îi considerăm cei mai deștepți dintre noi.

Cele cinci legi ale lui Cipolla

1. Întotdeauna și inevitabil, subestimăm numărul proștilor din jur. În fiecare clipă ne poate surprinde apariția unui prost. Procentajul lor exact nu poate fi estimat, pentru că ei nu pot fi recunoscuți cu ușurință. Nimeni nu declară în mod voluntar că e prost, mulți dintre ei chiar se consideră inteligenți.

2. Oamenii nu sunt egali; unii se nasc proști, alții nu. Acest lucru nu depinde de influențe culturale și de educație, ci este un fenomen natural. Prostia e distribuită peste tot, independent de rasă, sex, apartenență socială, nivel de cultură și educație. Forțele naturii determină faptul că toate păturile societății, inclusiv laureații Nobel, au același procentaj de stupizi. Autorul nu prezintă nicio documentație în favoarea acestei constatări. Dar cred în cazul laureaților Nobel sunt de acord cu Gardner (4), care susține că stigmatizarea unui om ca fiind prost nu trebuie generalizată, fiindcă unii pot fi proști în unele domenii, dar inteligenți în altele. Poate cei care i-au acordat lui Obama premiul Nobel au fost proști…

3. Cea mai importantă lege a prostiei este că faptele proștilor dăunează altora, fără a aduce vreun folos prostului însuși, ba uneori îi și dăunează. Cipolla împarte oamenii în patru categorii (figura 2):

– neajutorații sau naivii de obicei pierd, dar îi favorizează pe alții,

– inteligenții fac câștiguri personale dar și altora,

– hoții câștigă, dar produc daune altora,

– proștii dăunează altora fără a câștiga nimic, sau chiar pierd.

Majoritatea oamenilor pot trece dintr-o categorie în alta după caz, numai proștii rămân pe vecie în categoria lor.

4. Oamenii inteligenți subestimează daunele provocate de proști.

5. Dintre toți, cei mai periculoși sunt proștii.

Cu toate slăbiciunile sale, articolul face o caracterizare practică a proștilor și a faptelor lor.

Exemple de proști și de prostii

Iată câteva exemple de prostii, aș spune premeditate direct sau indirect (prin influență externă), care dăunează celor din jur, fără a aduce niciun folos prostului. Ele au fost alese pe baza legii a treia a lui Cipolla.

Unii dintre ultra religioșii (Haredim) din Israel contestă existența virusului COVID 19 și fiindcă mulți dintre ei nu au televizor și telefoane inteligente, ei sunt rupți de realitate. Astfel ei nu respectă distanțarea, ceea ce până la urmă duce la răspândirea virusului înăuntrul, dar și în afara comunității lor.

În articolul How to Fix American Stupidity (Cum să tratăm prostia americană) (7), Steven Nadler exemplifică prostia multor americani care susțin că încălzirea globală este un hoax, o farsă, adică răspândirea deliberată a unor teorii false. Cei care nu recunosc realitatea încălzirii globale, sunt de exemplu magnații petrolului, care au interese în acest domeniu. Ei nu sunt proști, dar milioanele de oameni convinși că aceștia au dreptate, ei sunt cei proști. Nadler mai menționează că o treime din populația Statelor Unite nu crede în evoluție și mulți refuză să-și vaccineze copiii. Cum putem uita milioanele de victime ale epidemiilor de difterie, poliomielită, tetanus și alte boli care au dispărut grație vaccinărilor? Numai proștii sau ignoranții sunt inconștienți de acest lucru, deși, după cum spuneam, ignoranții pot fi educați, proștii însă nu. Și ce să mai spunem despre o personalitate care propagă în fața milioanelor de oameni să bea, sau să-și injecteze dezinfectanți (clor, izopropanol) ca tratament contra virusului COVID 19? Această declarație poate dăuna sănătății milioanelor de oameni fără ca personalitatea să câștige nimic de pe urma acestei inepții.

În Israel avem și noi faliții noștri. Una din “stelele” politicii israeliene, săltată pe o poziție nemeritată prin gura ei mare și limba lungă, a spus referitor la africanii care au trecut ilegal granița din Egipt și încearcă să se stabilească în Israel, că aceștia sunt ca un cancer pe gâtul țării. Ce vă amintește această declarație stupidă? Nu cumva Germania nazistă? Prin această prostie, personalitatea controversată a cauzat pagube imaginii israelienilor în ochii lumii, fără a avea vreun beneficiu.

Faptele prostești le dăunează proștilor înșiși, dar mai ales celor pe care ei îi prostesc și de multe ori dăunează și întregii societăți.

Oare ceea ce am scris în acest articol sună ca niște prostii?

Bibliografie

1. The Psychology of Stupidity. Edited by Jean-François Marmion, trans. from the French by Liesl Schillinger. Penguin, ISBN 978-0-14-313499-2

2. James F. Welles. The psychosocial basis of stupidity. Journal Of Brain And Neurological Disorders. 2019:1;1.

3. I. Gadzik. The power of stupidity. TELICOM XXX. 2 – Second Quarter. 2018: 33-39.

4. H. Gardner. Stupidity and the three faces of intelligence (L’Intelligence et la Bêtise). Le Philosophoire 2014; 42:9-25.

5. Kruger, Justin; Dunning, David. “Unskilled and Unaware of It: How Difficulties in Recognizing One’s Own Incompetence Lead to Inflated Self-Assessments”. Journal of Personality and Social Psychology. 1999; 77 (6): 1121–34.

6. Carlo M. Cipolla. The basic laws of human stupidity. Whole Earth Review 1987; Spring: 2-7.

7. https://time.com/4937675/how-to-fix-american-stupidity/

Tiberiu Ezri și Alexander Duhan, Rehovot, Israel