Note de drum din Croaţia
Ne-am alăturat fără ezitare micului grup care şi-a manifestat interesul pentru vizitarea Cimitirului Parc Mirogoj din Zagreb. Probabil cel mai mare din Europa, acest loc de veci a fost construit, între anii 1879 şi 1929, după planurile arhitectului Herman Bolle. 
Aleile largi, mărginite de arbori stufoşi, despart şirurile unor pietre funerare elegante, construite din marmură neagră şi late de aproape doi metri fiecare. Se remarcă, potrivit inscripţiilor în ivrit sau sârbo-croată de pe lespezi, că sunt morminte de evrei, majoritatea ashkenazi. Printre ele, din loc în loc, se află şi mormintele unor creştini catolici.
Este interesant faptul că sub criptele amintite se află familii întregi, uneori câteva generaţii.
Remarcăm numeroase cazuri de evrei convertiţi la catolicism. În aceste cazuri la dată naşterii este gravat un Maghen David şi dată decesului cu o cruce!
Partea şi mai interesantă este faptul că în acelaşi mormânt se află înhumaţi uneori şi membrii creştini al unor familii evreieşti, chestie precizată prin cruci gravate alături de anul naşterii şi decesului acestora…
În unele cazuri, familia catolică a adăugat o troiţă alături de monumentul familiei evreieşti, troiţă unde pun flori sau aprind lumânări.
Încerc să-mi imaginez cum arată această frumoasă “sikse” blondă care în perioada interbelică a cucerit inima tânărului doctor din familia Rosenzweig?
La capătul aleii ne oprim în faţă unui bloc impresionant din marmură neagră alături de care se află o statuie a lui Moshe cu tablele legii în mâna.
Ghidul citeşte cu voce tare textul inscripţionat în ivrit, din care reiese că monumentul a fost ridicat de guvernul croat “în memoria partizanilor evrei care au căzut luptând alături de croaţi contra fascismului, a evreilor din Croaţia care au pierit în lagărele de exterminare germane precum şi (foarte interesant, adaugă ghidul) în memoria evreilor care au avut de suferit de pe urmă poporului croat”… şi aceştia nu au fost puţini, completează în continuare ghidul…
Traversăm şi monumentalele Arcade, unde se află cavourile şi plăcile care acoperă locurile de veci ale unor mari personalităţi ale Croaţiei… Constatăm cu această ocazie că multe personalităţi croate – savanţi, mari medici, profesori universitari, scriitori şi artişti – au fost de origine evreiască, parte dintre ei convertiţi la catolicism.
Afară, admirăm din exterior extraordinara arhitectură a clădirilor şi spaţiilor verzi care înconjoară uluitorul loc de veci conceput de dl. Herman Bolle şi modul în care acest simbolic lăcaş al înţelegerii omeneşti – în faţă morţii – a supravieţuit vitregiilor istoriei…
Theodor Toivi
