Dacă ne gândim că bazele armenologiei europene s-au pus în această parte de Transilvanie, în Oraşul Armenesc (Armenopolis sau Armenienstandt), la mijlocul veacului XIX, odată cu întemeierea revistei Armenia – al cărei redactor, profesorul şi cărturarul Kristóf Szongott, a scris şi o consistentă monografie a armenilor din Gherla, cu multe referiri la istoria armenilor transilvăneni,  începând din veacul al XVIII-lea  –, înfiinţarea unui astfel de centru cultural era un lucru firesc şi necesar. Totuşi crearea Institutului de armenologie a avut loc de-abia acum, în cel de al doilea deceniu al secolului XXI…

Traducând în română primele trei volume al Monografiei Oraşului Liber Regal Gherla (1700 – 1900) şi lucrând la tălmăcirea celui de al patrulea, am avut şansa de a cunoaşte istoria armenilor transilvăneni, dar a mă şi apropia de armenii din Cluj şi Gherla. M-am bucurat foarte mult să fiu martor la inaugurarea Institutului de Armenologie din Cluj care a avut loc în 7 noiembrie 2014.

Moment de la inaugurare: vorbeşte dr. Lucian Nastasă-Kovács

Înfiinţarea acestui institut cultural, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj – cel de al douăzecilea centru cultural care fiinţează în universitatea multiculturală din capitala Transilvaniei –, vine să încununeze o muncă de cercetare îndelungată, concretizată în numeroasele studii, articole şi volume realizate de autori aflaţi în această citadelă culturală, fie ei universitari sau cercetători din alte instituţii.

Dacă ne gândim că bazele armenologiei europene s-au pus în această parte de Transilvanie, în Oraşul Armenesc (Armenopolis sau Armenienstandt), la mijlocul veacului XIX, odată cu întemeierea revistei Armenia – al cărei redactor, profesorul şi cărturarul Kristóf Szongott, a scris şi o consistentă monografie a armenilor din Gherla, cu multe referiri la istoria armenilor transilvăneni,  începând din veacul al XVIII-lea şi până la finele celui de al XIX-lea –, înfiinţarea unui astfel de centru cultural era un lucru firesc şi necesar. Totuşi crearea Institutului de Armenologie a avut loc de-abia acum, în cel de al doilea deceniu al secolului XXI, printr-o conjunctură favorabilă care a început cu vreo doi-trei ani în urmă, când interesul pentru studierea istoriei şi culturii armene a fost potenţat de revigorarea vieţii culturale a comunităţilor armeneşti din Gherla, Cluj și Dumbrăveni. Este vorba de organizarea unor expoziţii de artă, carte şi zestre armenească, a unor spectacole şi degustări de bucate armeneşti, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, precum şi publicarea versiunii româneşti a mai multor volume din monumentala monografie a lui Kristóf Szongott. La acest demers a contribuit substanţial şi istoricul Lucian Nastasă-Kovács, cercetător principal I la Institutul George Bariţiu al Academiei Române, director de şcoală doctorală, interesat de studiul minorităţilor naţionale trăitoare în Transilvania, autor al unui volum despre armenii transilvăneni în perioada postbelică şi coordonator de disertații doctorale pe această tematică.

Inaugurarea Institutului de armenologie: vorbeşte Hanlet Gasparian, ambasadorul Armeniei la Bucureşti, alături Aram Simonyan, rectorul Universităţii din Erevan

Înfiinţarea Institutului de Armenologie – propusă de Lucian Nastasă-Kovács – acum,  câteva luni, a fost susţinută atât de conducerea Universităţii Babeş-Bolyai, de Uniunea Armenilor din România, filialele Transilvania şi Cluj, cât şi de statul armean, prin intermediul ambasadorului ei la Bucureşti, excelenţa sa Hamlet Gasparian, dar şi a unor reprezentanţi de marcă ai vieţii academice, astfel încât ea s-a realizat într-un răstimp relativ scurt, festivitatea de inaugurare având loc în 7 noiembrie 2014, la Cluj.

Evenimentul găzduit de Aula Regele Ferdinand a Universităţii Babeş-Bolyai a reunit personalităţi reprezentative ale societăţii academice, ale diplomaţiei, comunităţii armene şi bisericilor principale ale acesteia, dar şi ai administraţiilor publice: preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, precum şi primarii din Gherla şi Dumbrăveni.

Cei prezenţi au fost salutaţi de academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB, care a subliniat – şi în calitate de istoric – importanţa studierii istoriei şi culturii armene, o minoritate prezentă de peste 800 de ani pe meleagurile carpato-dunărene şi a dat asigurări în ceea ce priveşte sprijinul acordat de conducerea universităţii Institutului de armenologie, care va funcţiona în directa subordine a rectoratului.

Profesorul Aram Simonyan, rector al Universităţii de Stat din Erevan şi director al Institutului de armenologie din această ţară, şi-a arătat satisfacţia în legătură cu înfiinţarea noului centru, precum şi disponibilitatea pentru colaborarea concretizată şi prin stagii ale cercetătorilor şi doctoranzilor.

Inaugurarea Institutului de Armenologie, în public se observă invitaţii din partea clerului şi ai administraţiilor locale

Eminenţa Sa Msgr. György Jakubinyi, arhiepiscop al Diecezei Romano-Catolice din Transilvania şi administrator apostolic al Ordinariatului Armenilor Catolici din România, şi-a exprimat bucuria înfiinţării unui centru de armenologie la Cluj şi a subliniat că armenii de rit armeano-catolic, cu limba maternă maghiară, sunt la fel de armeni ca şi cei apostolici, istoria şi cultura lor făcând parte din istoria şi cultura armeană.

Inaugurarea Institutului de Armenologie din Cluj, vorbeşte Varujan Vosganian, preşedinte UAR

Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, a prezentat – printre altele – perspectivele şi conexiunile naţionale şi internaţionale  ale Institutului de Armenologie, primul de acest fel din Europa centrală, având şansa de a stabili legături cu instituţiile similare din Franţa,  Germania şi SUA, precum şi cu tezaurele de cultură şi civilizaţie armeană de la Veneţia şi Viena.

Liviu Rotman, profesor la SNSPA Bucureşti şi director al Centrului de Studiere a Istoriei Evreilor din România, a scos în evidenţă asemănările dintre cele două popoare – armean şi evreu – exprimând disponibilitatea de colaborare a CSIER cu Institutul de Armenologie de la UBB.

István Vákár, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, prezent la reuniune, a evocat apartenenţa sa la rădăcinile tipic transilvane – maghiare, armene şi româneşti –, subliniind valorile multiculturalităţii şi salutând înfiinţarea Institutului de Armenologie, care va avea un rol important în relevarea policromiei ardelene.

Azaduhi Varduca-Horenian, preşedinta UAR Cluj, a rostit o scurtă alocuţiune de salut a noului institut, exprimându-şi speranţa că acesta va deveni un loc unde unde îşi vor găsi locul şi tinerii armeni din ţară.

În final, Lucian Nastasă-Kovács, directorul Institutului de Armenologie din cadrul UBB, a rezumat paşii făcuţi pentru înfiinţarea noului centru, a enumerat oamenii care au închegat nucleul entuziast de studiere şi promovare a istoriei, culturii şi civilizaţiei armene – pe  care şi-a bazat iniţiativa –, precum şi instituţiile şi personalităţile care au sprijinit crearea centrului. Apoi a creionat câteva direcţii de cercetare pentru viitorul apropiat, printre care se numără cele care vizează două evenimente majore din anul 2015: comemorarea unui secol de la începutul genocidului armean şi a trei sute de ani de la moartea episcopului Oxendiu Vărzărescu, întemeietorul Gherlei.

Sunt convinsă că noul institut cultural îşi va găsi un loc bine definit în policromia transilvană, devenind un loc care va reuni oamenii interesaţi să cunoască nu numai istoria, cultura şi civilizaţia armenilor, ci şi limba armeană. O limbă care încă în prima jumătate a secolului trecut se auzea frecvent pe străzile Gherlei…