Când socoteala de acasă nu se prea potrivește cu cea din târg
Vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu la Washington a fost așteptată cu interes și curiozitate. Interes, deoarece declarațiile din campania electorală ale lui Donald Trump și chiar și după au indicat o schimbare radicală a politicii americane față de Israel. Curiozitate, în ce măsură vor fi ele puse în aplicare. Existau acolo niște promisiuni care au încântat dreapta radicală israeliană. Ea-și vedea visurile împlinite legate de un mare Israel, de recunoașterea Ierusalimului unificat drept capitală a Israelului și chiar de renunțarea la ideea celor două state – cel israelian și cel palestinian – ca o consecință a procesului de pace. Am scris de curând un articol în care îmi exprimam speranța că Israelul nu se va lăsa amăgit de niște promisiuni electorale cu consecințe deosebit de grave pentru Israel și întreg Orientul Mijlociu. Spuneam acolo că după alegeri, de multe ori lucrurile se schimbă. Se pare că nu m-am înșelat mult, cel puțin așa reiese din declarațiile făcute de Donald Trump la conferința de presă comună cu premierul israelian. Acolo au fost spuse multe lucruri importante pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor israeliano-americane, pentru stabilirea unei noi etape în acest domeniu, într-o atmosferă de prietenie și simpatie reciprocă, opusă celei care a dominat în ultimii ani ai administrației Obama relațiile bilaterale..
Convorbirile Trump-Netanyahu au indicat că principalele probleme în care cele două state au opinii asemănătoare sunt, printre altele, lupta împotriva terorismului susținut de grupări islamice radicale și măsuri pentru a împiedeca Iranul să-și continuie programul de înarmare nucleară. În cadrul conferinței de presă comune cu premierul izraelian, referindu-se la înțelegerea dintre Occident și Iran, Trump a calificat-o drept ”cel mai prost acord semnat vreodată”, ale cărui consecințe va încerca să le îndrepte printr-o serie de măsuri, inclusiv sancțiuni economice. Era o opinie pe care premierul Netanyahu a formulat-o de multă vreme, încă înaintea semnării documentului. De asemenea, Donald Trump și-a manifestat atașamentul față de statul evreu și a constatat că ONU și alte instituții internaționale au inițiat acțiuni unilaterale și nu au tratat corect statul evreu. El s-a angajat să dea în continuare tot sprijinul pentru realizarea unui acord de pace cu palestinienii, un acord mult mai bun și de o mai mare anvergură decât toate încercările de până acum, subliniind în același timp necesitatea negocierilor directe dintre israelieni și palestinieni. Donald Trump a mai atras atenția asupra unei realități, cunoscută de fapt pe plan internațional, dar cum situația din zonă este tratată părtinitor, în favoarea părții palestiniene, „se uită” acest lucru. Este vorba de spiritul de ură în care este educat tineretul palestinianși care, a spus președintele american, este o piedecă în calea normalizării relațiilor.
Răspunsul lui Netanyahu s-a dat pe același ton. America are în Israel cel mai fidel partener în aceste demersuri, a spus premierul. El relevat schimbările ce au intervenit în regiune și care fac posibilă înițierea unor negocieri de pace israeliano-palestiniene pe alt plan, idee susținută și de Trump. Netanyahu a arătat că acum numeroase state arabe, care până nu de mult erau dușmanele statului evreu, încetul cu încetul. în fața amenințărilor comune – terorismul și Iranul – devin aliatele Israelului. De aceea, a venit timpul ca aceste state să fie invitate să participe la negocierile de pace și să vină cu idei constructive.
Analiștii politici au scos în evidență faptul că Trump s-a distanțat oarecum de promisiunile din cadrul campaniei electorale legate de Israel Este interesant de urmărit modificările intervenite în problemele sensibile ale relațiilor israeliano-palestiniene. Se pare că președintele s-a lăsat convins de consilierii săi, poate chiar de Jared Kushner, ginerele său care răspunde de problemele Orientului Mijlociu, în ce privește consecințele pe termen lung ale unor declarații din campanie. Astfel, referindu-se la negocierile de pace, el a subliniat necesitatea unor compromisuri de ambele părți, cuvinte care nu prea i-au surâs lui Netanyahu.. Deși a susținut că așezările israeliene din teritorii n-ar trebui să fie o piedică în calea păcii, acum l-a rugat pe premierul israelian să stopeze pentru un timp extinderea acestora. Mutarea ambasadei americane la Ierusalim a prezentat-o mai nuanțat. Este o inițiativă pe care o susținem în continuare. dar va trebui să analizăm consecințele acestui demers, a arătat președintele.
Abordarea de către Trump a problemei esențiale – crearea a două state – unul israelian și unul palestinian ca soluție pentru pacea în regiune va da naștere cu siguranță controverselor. Este adevărat că președintele american a renunțat la absolutizarea ideii celor două state care reprezintă, de la semnarea acordurilor de la Oslo, piatra unghiulară a tratativelor de pace. Dar nu a fost un refuz definitiv, așa cum a jubilat de-acum extrema dreaptă israeliană. Răspunzând unei întrebări la conferința de presă, el a afirmat că, în ultimă instanță, soluția este cea care va conveni celor două părți, fie două state, fie unul. La rândul său, Benjamin Netanyahu a arătat că în cazul soluției a două state, partea palestiniană trebuie să accepte două condiții: recunoașterea că Israelul este un stat evreu și menținerea controlului de securitate israelian dincolo de Iordan. Altfel, a spus premierul israelian, ne vom trezi cu o a doua Gaza, un nou fief al teroriștilor.
Cu siguranță, toate chestiunile ridicate în timpul acestei vizite vor da naștere celor mai diferite interpretări și vor avea consecințe greu de prevăzut. Abilitatea diplomației americane de a explica ideile președintelui va determina simpatia sau antipatia față de aceste inițiative.Adevărul este că lui Donald Trump nu prea îi pasă ce ecouri stârrnesc ideile lui. Iar în contextul Orientului Mijlociu, unul din câștigători e cu siguranță Israelul.
Eva Galambos
