Lena Dunham şi frumuseţea normalului

Lena nu e prima celebritate care apare pe o copertă de revistă fără „cârja” Photoshop-ului. Dar e printre cele mai convingătoare. Fotografia ei pe coperta Glamour US, de luna asta, împreună cu celelalte 3 actriţe din Girls, e una dintre cele mai mişto pe care le-am văzut în ultima vreme. Da, pantalonii scurţi roz şi platformele argintii sunt Marc Jacobs, dar corpul este al ei: necosmetizat, ne-retuşat. Ba mai mult, ca să sublinieze acest lucru, Lena este fotografiată din lateral, permiţându-ne să îi privim coapsele pline, pe care – oh my god, blasfemie! – se vede celulita. Cu alte cuvinte, ne spune: „Priviţi-mă cat vreti! Aşa arată o femeie, aşa arată o imagine care nu este manipulată digital, aşa arată o coapsă cu celulită!”

Aşa cum era de aşteptat, fotografia a devenit ultra-comentată. „Lumea” a fost şocată. La urma urmei, părem să ne fi dezobişnuit de tot ce inseamna „real” şi „natural”. Suntem mai obişnuite cu Kendall şi Gigi – amândouă, specimene splendide şi perfecte dpdv estetic – , devenite cu atât mai desăvârşite prin folosirea machiajului şi tratamentelor fotografice post-producţie. Cu doar 3-4 luni în urmă, W Magazine le punea pe copertă, supunând fotografia lor unui retuş atât de exagerat, încât cele doua au rămas fără genunchi. Nu doar că picioarele lor păreau să aibă aceleaşi proporţii cu cele ale unor păpuşi, dar căpătaseră aspectul unor membre din plastic, lipsite de viaţă.

Văzând coperta Glamour mi-am adus aminte de un moment, petrecut acum câteva săptămâni, în familia unor prieteni ce au două fete pre-adolescente. Fetiţele îşi făceau fotografii şi selfie-uri, apoi se prăpădeau de râs. „Ce e aşa haios?”, le-am întrebat. Cea de 6 ani chicotea văzându-şi imaginea transformată într-un căţeluş, care scotea limba de un cot de cât scotea şi ea limba. Cea de 10 ani era hipnotizată de fotografia ei transformată intr-un fel de Kim Kardashian festivă. Un filtru de Snapchot lansat în perioada Craciunului – cel care îi suprapunea o coroniţă de iederă pe cap, îi punea luminiţe în ochi şi îi colora gura într-un roşu lucios – transformase fizionomia ei copilăroasă într-o aproximare grotescă a unei prinţese din desene animate. Iar ei îi plăcea la nebunie. „Sunt atât de drăguţă!”, îmi spunea entuziasmată, în timp ce îşi înclina capul la dreapta pentru unghiul perfect de selfie.

În era filtrelor, când oricine îşi poate alungi faţa, mări buzele şi ochii, subţia coapsele şi talia, devine aproape desuet să te preocupe o copertă de revistă, photoshopată sau nu. Aproape că nici nu mai contează presa tipărită – manipularea imaginilor are loc în dormitoare de adolescente. The damage is already being done. Şi să nu credeţi că spun asta cu uşurinţă. Milioane de fete tinere, ale căror identităţi sunt în formare, au posibilitatea de a-şi construi şi măslui propriile imagini exterioare înainte să fi avut şansa de a se cunoaşte pe sine, de a se accepta aşa cum sunt în realitate. Ten cu acnee? Buze prea subţiri? Nicio problemă, bagă un filtru. Prefă-te că eşti tot tu. Apoi postează fotografia pe Instagram şi aşteaptă să curga like-urile. Plângi, când nu se întâmplă asta. Apoi plângi iarăşi, de frustrare, când vezi că în RL nu arăţi ca în poză.

Acesta e motivul pentru care coperta Lenei Dunham e atât de importantă. Sigur, o putem lua drept o manevra şmecheră de a-şi face publicitate (la urma urmei, peste câteva zile îşi lansează sezonul 6, cel final, al seriei Girls). Dar ar fi o perspectivă cinică, iar noi am rata mesajul. Iar mesajul poate fi acesta: dacă femei în toata firea recunosc că se simt complexate de imaginile din revistele de modă, cât de dificilă este situatia pentru fetiţe şi tinere în formare? Cum să se împace, emoţional şi rational, cu cât de facil este să îţi manipulezi propria imagine, propriul corp, propria identitate?

Imediat după apariţia copertei, Lena a scris un post mai lung pe Instagram, îl aveţi reprodus mai jos. „Throughout my teens I was told, în no uncertain terms, that I was fucking funny looking. I didn’t hate what I looked like – I hated the culture that was telling me to hate it. When my career started, some people celebrated my look, but always through the lens of ‘isn’t she brave? Isn’t it such a bold move to show THAT body on TV?’. Well, today this body is on the cover of a magazine that millions of women will read, without Photoshop, my thighs on full imperfect display. Whether you agree with my politics, like my show or connect to what I do, it doesn’t matter – my body isn’t fair game. No one’s is, no matter their size, color, [or] gender identity…. thank you to the women în Hollywood (and on Instagram)…. normalising the female form în EVERY form.”

Normalizare, despre asta e vorba. Este nevoie de conştientizare şi de normalizare a frumuseții naturale, în toate formele ei – înainte ca prăpastia dintre real, imperfecțiune, frumusete naturală şi aspect retușat/ filtrat/ photoshopat să se adâncească. Lena Dunham şi Glamour au făcut un prim pas. Refinery29 au demarat un proiect similar. Hai să sperăm că 2017 va fi anul asumat al coapselor cu celulită, al pleoapelor cu riduri fine, al cearcănelor, al braţelor netonifiate, al pistruilor vizibili, al burticilor. Pentru că nu e nimic mai caraghios şi îngrozitor decat o femeie cu genunchii retuşati.

Irina Markovits

(preluare de pe blogul autoarei http://www.stylediary.ro/wordpress/)

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *