Anul acesta toamna nesperat de blândă şi îndelungată a fost luată prin surprindere de Postul Crăciunului care a adus cu sine acorduri de colinde. Ornamentele, globurile cu sclipici şi moşii de ciocolată s-au insinuat pe rafturi şi în vitrine în plină campanie electorală, iţindu-se dindărătul afişelor colorate ale competitorilor încrezători.

Anul acesta toamna nesperat de blândă şi îndelungată a fost luată prin surprindere de Postul Crăciunului care a adus cu sine acorduri de colinde. Ornamentele, globurile cu sclipici şi moşii de ciocolată s-au insinuat pe rafturi şi în vitrine în plină campanie electorală, iţindu-se dindărătul afişelor colorate ale competitorilor încrezători.Odată cu prima zăpadă mai consistentă am văzut în piaţeta din faţa supermarketului din cartier un tânăr care le împărţea ceva oamenilor adunaţi în jur. Mi-a amintit de Oliver (din Love Story) vânzând brazi de Crăciun, dar am descoperit că nu era decât un tânăr candidat independent care distribuia potenţialilor alegători pungi şi calendare cu chipul şi numele său…Până şi Miculaşul a fost eclipsat de sarabanda electorală aşa că de-abia acum, după ce avem un parlament obez şi un guvern dolofan, viaţa pare să-şi fi intrat în făgaş… Adică fiecare îşi vede de treburile lui în pas alergător, pentru a se ajunge din urmă până de Sărbători.

Trecătorii sunt grăbiţi şi preocupaţi să-şi rezolve o sumedenie de probleme care de-abia de acum nu mai suferă amânare şi parcă rândurile de la ghişee se lungesc proporţional cu nerăbdarea lor. Lumea deretică plină de râvnă, darabana bătătorului de covoare sfidează aspiratoarele, pe casa scărilor se ridică o pală irezistibilă de moare de varză, undeva în capătul cartierului se aude urletul de moarte al unui porc sacrificat de Ignat, pe o stradă lăturalnică trece alene un mocan ducându-şi în spinare marfa ancestrală şi strigând din toţi bojocii: „Măăăturoaie!”.

Diverse camioane aduc în continuu marfă şi parchează pe trotuare, pietonii se strecoară pe liziera carosabilului, iar automobilele formează coloane interminabile şerpuind către centrele comerciale cu parcările ticsite. Toţi umblă bezmetici după cadouri şi, chiar dacă rafturile sunt înţesate cu mărfuri pentru toate buzunarele, puţini găsesc cadoul dorit, cumpărând cu năduf, la întâmplare, ca apoi să iasă din magazin cu un maldăr de pachete şi cu feţele dezamăgite…Cu cât se apropie mai tare sărbătorile, cu atât se înteţeşte şi agitaţia. Parcă toţi se tem că Sărbătorile îi vor prinde în ofsaid…

Chiar dacă fiecare dintre noi aleargă şi se pregăteşte până în ultimul moment, ajungem cu toţii la limanul sărbătorilor, când se va dovedi că totul se potriveşte. Casa străluceşte de curăţenie, mâncarea este delicioasă şi darurile sunt apreciate, iar noi, cu obrajii îmbujoraţi şi privirile strălucitoare, adăstăm pe tărâmul lor magic.

Şi totuşi în fiecare an – deci şi acum, în 2012 – sunt cuprinsă de aceeaşi agitaţie, nerăbdare şi teamă că de data asta nu am să mă ajung din urmă, că mai sunt doar câteva zile până la Sărbători şi încă nu am apucat să fac curăţenie, să gătesc, să cumpăr cadouri…Astăzi, trecând grăbită şi îngândurată pe stradă, am zărit un muntean cu căciulă brumărie purtând pe umăr o mândreţe de brad. Adulmecând mireasma de cetină, gândurile mi s-au limpezit şi m-am încredinţat că şi de astă dată voi ajunge cu bine la limanul sărbătorilor. Ceea ce vă doresc şi dumneavoastră, stimaţi cititori ai revistei Baabel.

Să aveţi sărbători luminoase, tihnite, vesele şi fermecate!