Lucrarea profesorului Strul Moisă este o contribuţie de preţ în domeniul tratat. Ea se adresează specialiştilor în istoria tehnologiei, arheologie, istorie antică şi studii biblice. Totuşi, ea poate constitui o lectură interesantă şi pentru cititorul intelectual mediu, interesat în cunoşterea acestor domenii. Aşteptăm apariţia celei de a doua ediţii în limba română, precum şi a unei ediţii în limba engleză.

Recent ne-a parvenit volumul ”Biblia şi metalurgia”, lucrare scrisă de profesorul Strul Moisă de la Universitatea ”Ben Gurion” din Beer Sheva, inginer, specialist în domeniul metalurgiei, originar din România. Lucrarea este interesantă, punând – şi străduindu-se să rezolve – unele probleme referitoare la istoria metalurgiei, adăugând izvorul istoric biblic şi comparând informaţiile oferite de el cu informaţii provenite din rezultatele săpăturilor arheologice. Concluzia este că unele informaţii istorice prezente în Biblie se referă atât la perioada istoriei evreieşti antice (ca şi a altor popoare vechi din Orientul Mijlociu), cât şi la preistoria şi protoistoria acestei regiuni. Prezentate comparativ şi combinate, informaţiile provenite din izvorul literar biblic le complectează pe cele arheologice. Biblia – ca şi alte izvoare literare antice – oferă informaţii nu numai în domeniul istoriei politice, culturale şi religioase, ci şi în domeniul istoriei tehnologice, ceea ce întăreşte credibilitatea ei ca izvor istoric. Şi invers, cercetarea istoriei culturii materiale contribuie la înţelegerea mai bună a istoriei politice şi spirituale. Cartea a apărut în urmă cu circa un an şi jumătate la editura ”Galaxia Gutenberg” din Târgu-Lăpuş. O nouă ediţie, revizuită şi lărgită, este în curs de apariţie la o editură centrală din România, precum şi în afara ei, în limba engleză.

Se pune întrebarea care sunt aspectele principale ale acestui studiu. Pentru a răspunde, trebuie să facem câteva observaţii. Prima este că studiul profesorului Strul Moisă se referă nu numai la Biblia Ebraică (Tanach, sau Vechiul Testament), ci şi la Noul Testament. Acest lucru este important din punct de vedere istoric: lucrarea dumisale cuprinde o perioadă istorică mult mai lungă. Cu toate acestea, ea prezintă diferenţe între perioada preistorică şi mai ales protoistorică pe de o parte şi perioada istorică pe de alta. În privinţa perioadei preistorice şi protoistorice, ea se referă la populaţiile primitive aflate pe teritoriul Canaanului înaintea cuceririi lui de către triburile israelite. Aceste populaţii erau în epoca eneolitică (în care metalul folosit de ele era arama), iar rezultatele cercetărilor arheologice au arătat prezenţa unor pete de aramă în teritoriile locuite de ele. Autorul afirmă că zona Beer Sheva prebiblică este cea mai veche cultură arheologică metalurgică din Israelul antic. Desigur, această afirmaţie a autorului se bazează pe rezultatele cercetărilor arheologice israeliene relativ recente.

Situaţia era diferită în privinţa popoarelor mai civilizate, inclusiv triburile israelite: autorul reconstituie modul lor de prelucrare a aramei (şi ulterior a bronzului), reuşind să reconstituie o turnătorie de aramă şi una de bronz. El reconstituie modul de fabricare a pieselor de metal din Templul de la Ierusalim, printre care Menora şi jertfelnicul, precum şi porţiunile metalice din cadrul chivotului sfânt şi a tabernacolului. Autorul subliniază şi folosirea lemnului, ca şi a nisipului, pentru turnarea metalelor. De asemenea, el se referă la modul de obţinere a temperaturii necesare pentru topirea metalelor (sau pentru extragerea lor din componente). Sunt referiri interesante şi asupra producerii uneltelor şi armelor din metal.

Un aspect interesant este analiza făcută de autor fabricării viţelului de aur. Descrierea este însoţită de o ilustraţie stabilită pe baza regulilor desenului tehnic, la fel ca şi multe alte ilustraţii prezente în carte.     Autorul afirmă: ”Dacă luăm în considerare doar patru parametri tehnologici : a) 1065 grade Celsius, temperatura la care se topeşte aurul; b) o zi, timpul de realizare; c) circa 5500 kilograme, cantitatea de turnat; d) operaţiile de formare-turnare efectuate în condiţii empirice, putem conchide că realizarea idolului nu a fost o treabă prea uşoară…Acţiunea desfăşurându-se în plin deşert, este posibil ca pentru turnare să se fi întrebuinţat o formă de nisip, iar finisarea chipului idolului viţel să fi fost realizată prin ajustare manuală”.

Autorul se referă şi la alte procese tehnologice legate de prelucrarea metalelor prezente în Biblie. Referindu-se la producerea Menorei, el analizează dimensiunile ei în mai multe variante precum şi procesul tehnologic pentru realizarea tuturor acestor variante. Concluzia lui este că totul era lucrat în mod calculat, cu atenţie. Deci, procesul tehnologic era bine calculat, pentru ca produsul să apară aşa cum fusese planificat. Evident că au fost şi unele erori, asupra cărora autorul insistă în mod analitic.

Autorul foloseşte metoda modernă a statisticii în cercetarea pe care o întreprinde. El menţionează că ”în Vechiul Testament se găsesc referinţe la şase metale (aur, argint, cupru, fier, cositor, plumb), pe când în Noul Testament doar la patru (aur, argint, cupru, fier)”. Ne-am putea gândi eventual că perioada Noului Testament coincide cu epoca romana şi – din punct de vedere tehnologic – cu epoca fierului, bronzul fiind mai puţin folosit şi ca urmare cositorul? Poate şi plumbul era mai puţin folosit în această perioadă? După părerea noastră, rămâne o întrebare. Oricum, autorul se referă la fier în contextul biblic, atât la fier ca metal pentru producerea unor obiecte necesare, cât şi sub formă de metaforă referitoare la putere (formă în care apare uneori în Biblia Ebraică, atunci când fierul era încă rar). Pe baza cercetării textelor biblice ca izvoare istorice, autorul afirmă că metalele apar în 757 versete din Biblia Ebraică (Vechiul Testament) şi numai în 57 versete din Noul Testament. Este vorba atât de menţiuni concrete, cât şi despre metafore. Autorul merge mai departe, cercetând de câte ori apar metale (şi ce anume metale) în fiecare carte a Bibliei.

Lucrarea profesorului Strul Moisă este o contribuţie de preţ în domeniul tratat. Ea se adresează specialiştilor în istoria tehnologiei, arheologie, istorie antică şi studii biblice. Totuşi, ea poate constitui o lectură interesantă şi pentru cititorul intelectual mediu, interesat în cunoşterea acestor domenii. Aşteptăm apariţia celei de a doua ediţii în limba română, precum şi a unei ediţii în limba engleză.