Doina Gecse-Borgovan: ARHITECTUL CLUJULUI, CĂZUT în UITARE

Pakey Lajos a fost arhitectul şef al Clujului la sfârşitul secolului al XIX-lea, într-o perioadă de mari transformări pentru oraş. S-a născut în 1853 într-o familie de nobili unitarieni. A studiat arhitectura la Viena şi a lucrat la proiectarea clădirii Parlamentului din capitala imperială. Întors acasă la cererea familiei, a adus cu el un suflu modernist şi a dat Clujului aspectul pe care îl cunoaştem în prezent.

Îmi place cum arată acum, după reabilitare, Parcul Mare din Cluj.

Asta după ce în timpul lucrărilor am fost deseori nemulţumită, mai ales de asfaltul de pe alei şi de stilul radical în care au fost tunşi castanii bătrâni. De copaci şi astăzi îmi e milă.

Cel mai tare îmi place zona Casino-ului şi a chioşcului fanfarei.

Am totuşi o problemă legată de clădirea asta: de curând a fost amplasată pe faţadă o plăcuţă din care aflăm că a fost restaurată cu bani europeni prin Programul Regio, că beneficiar a fost Municipiul, că s-au investit atâtea şi atâtea milioane de lei şi alte elemente birocratice.

Nici un cuvânt însă, despre proiectantul întregului ansamblu arhitectural. Un personaj despre care cu siguranţă auzi, dacă eşti interesat de istoria Clujului.

Pakey Lajos a fost arhitectul şef al Clujului la sfârşitul secolului al XIX-lea, într-o perioadă de mari transformări pentru oraş.

S-a născut în 1853 într-o familie de nobili unitarieni. A studiat arhitectura la Viena şi a lucrat la proiectarea clădirii Parlamentului din capitala imperială.

Întors acasă la cererea familiei, a adus cu el un suflu modernist şi a dat Clujului aspectul pe care îl cunoaştem în prezent.

Actuala Piaţă a Unirii n-ar fi arătat aşa fără Pakey Lajos. El este autorul Hotelului Continental, al soclului grupului statuar Matia Corvin, al clădirii în care a funcţionat până anul trecut Liceul Samuel Brassai, al celor două clădiri ale Politehnicii de pe strada G. Bariţiu.

Clădirile din parc şi fântâna arteziană sunt tot opera lui Pakey. Şi tot el a proiectat spitalul din Mociu, spre exemplu.

Are clădiri în toată Transilvania iar literatura de specialitate vorbeşte despre Pakey Lajos ca despre singurul arhitect clujean cu diplomă pe care l-a avut oraşul.

O legendă spune că şi-ar fi împrumutat chipul unuia dintre străjerii de la picioarele Regelui Matia.

Casa lui de pe strada Republicii, în care în prezent funcţionează Facultatea de Psihologie a UBB, este o adevărată bijuterie. A adunat în ea o grămadă de elemente arhitecturale provenite de la demolările făcute în centru, ca să pregătească amplasarea grupului statuar, la 1902.

Dacă faceţi o plimbare prin curtea vilei (şi aveţi noroc să nu vă gonească portarul!!) o să daţi peste tot felul de bucăţi de istorie medievală a Clujului, iar ancadramentele ferestrelor sunt o adevărată încântare. Asta dacă reuşiţi să ignoraţi culorile prea tari în care este vopsită acum faţada.

Exista un obicei la acea vreme, vechile clădiri erau demolate iar materialele rezultate erau folosite la construirea noilor clădiri. Pakey însă a salvat şi inventariat o mulţime de asemenea elemente, aflate în prezent la Muzeul de Istorie.

Intenţiona chiar să scrie o istorie a clădirilor Clujului, începând de la Napoca romană şi până în perioada medievală. N-a mai apucat să o facă.

Şi ar mai fi multe de spus despre Pakey Lajos: întemeietor de şcoală, profesor, organizator de serate muzicale.

Mărturisesc că sunt absolut fascinată de acest personaj şi vorbesc despre el de câte ori am ocazia. Şi cred că ar trebui să facem mai mult pentru memoria lui.

Dacă spunem că iubim oraşul în care trăim, iubirea asta s-ar putea traduce printr-o cunoaştere mai amănunţită a istoriei lui.

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *