Unicul evreu executat în statul Israel

În 30 iunie s-au împlinit 72 de ani de la unica execuție a unui evreu în statul Israel. Acest fapt s-a petrecut la numai șase săptămâni de la proclamarea statului. Ea a lăsat o amprentă adâncă în memoria poporului. Această pată în istoria Israelului este comemorată în fiecare an, iar la împlinirea a 68 de ani, la locul execuției a fost fixată o placă memorială. Acest eveniment tragic este cunoscut drept „afacerea Tobianski”.

Descrierea evenimentului pe scurt

La începutul Războiului de Independență forțele arabe au atacat noul stat din toate direcțiile. Situația era foarte gravă mai ales la Ierusalim. În primăvara anului 1948 orașul era asediat și bombardat fără încetare. Armata iordaniană știa cu precizie unde se află țintele de bombardat. Israelienii aveau suspiciuni că în rândurile lor se află un trădător.

Suspiciunile au dus la un ofițer care lucra ca inginer la societatea de electricitate din Ierusalim, Meir Toviansky. Societatea furniza curent ambelor părți ale orașului (aşa cum se întâmplă parțial și astăzi). Problema era că nu se putea intra în cartierele arabe pentru reparații sau citirea contoarelor, aceasta se făcea numai prin intermediari.

Meir Toviansky

Așa a ajuns Toviansky în legătură cu un ofițer britanic care putea traversa liber dintr-o zonă a orașului în cealaltă. Cartierul Baka se afla dincolo de Șoseaua Betleemului, care era linia de demarcaţie. Toviansky avea lista tuturor utilizatorilor de curent printre care și instituții importante, ar fi trebuit să rămână secrete. La nevoie, el dădea ofițerului britanic lista persoanelor care aveau nevoie de asistență. Așa a apărut zvonul că el ar fi dat o listă secretă englezului, care ar fi predat-o Legiunii Arabe, adresele devenind astfel ținta bombardamentelor. Mai târziu s-a dovedit că nu era adevărat.

Comandantul Agenției de Informații a noii Armate Israeliene, Isser Beeri, care ocupase același post încă din Hagana, a dat crezare zvonurilor și a hotărât să acționeze numaidecât, să-l aresteze pe Toviansky, să-l judece pentru trădare și să-l execute

În 30 iunie 1948 Toviansky a plecat la Tel Aviv. Acolo a fost arestat și dus în fața „curții marțiale”, care consta din patru ofițeri (Isser Beeri, Binyamin Jibli și încă doi). Procesul, care a durat doar 45 de minute, s-a ținut în clădirea școlii unui sat arab părăsit (astăzi kibuțul Harel) de lângă Ierusalim. Verdictul era știut dinainte: vinovat. Chiar și plutonul de execuție fusese pregătit. A fost scos în fața „Casei cu arcade” și executat. Totul s-a terminat în mai puțin de trei ore și a fost ținut secret.

Casa cu arcade

Văduva sa avea să fie înştiinţată abia peste câteva luni că el a fost executat ca trădător. Ea a încercat să afle mai multe amănunte, dar în zadar. Până la urmă, în noiembrie a scris o scrisoare lui Ben Gurion, pe atunci prim-ministru și ministru al apărării. Ben Gurion a dat ordin să se facă o anchetă și așa s-a aflat adevărul. Toate acuzațiile contra lui Toviansky au fost anulate și el a fost reabilitat, chiar dacă prea târziu…

Isser Beeri a fost dat afară din armată, însă Jibli a rămas, ajungând chiar chiar general și comandant al forțelor de informații ale armatei. (La mijlocul anilor cincizeci a fost amestecat într-o altă afacere dubioasă, haesek habiș (boacăna), în care evrei egipteni care făceau spionaj pentru Israel au fost lăsați să cadă în mâinile egiptenilor, fără a primi niciun ajutor.)

În 1951 osemintele lui Toviansky au fost duse la cimitirul militar național de pe muntele Herzl, unde au fost înmormântate cu onoruri militare. Pe mormântul lui s-a adăugat „a murit din greșeală”. Cu aceeași ocazie i-a fost acordat gradul de maior.

Mormântul lui Meir Toviansky

Cine a fost Meir Toviansky?

Meir Toviansky s-a născut în 1904 la Kaunas (Kovna) în Lituania. După ce a terminat studiile la Gimnaziul Ebraic Real din Kaunas a intrat în armata lituaniană, apoi a studiat ingineria în Lituania și Rusia. În 1925 s-a stabilit în Palestina, lucrând la diferite întreprinderi. În al Doilea Război Mondial s-a alăturat armatei britanice, ajungând la gradul de maior. În 1947 a început să lucreze la societatea de electricitate din Ierusalim, ca adjunct al inginerului șef. Între timp s-a alăturat la „Hagana” și a fost numit comandantul cazărmii Schneller. În 1948 a fost numit comandantul pistelor de decolare și aterizare din Ierusalim. Era căsătorit și avea un fiu.

Aceasta a fost situația când a fost învinuit de trădare. Comandantul forțelor de informații ale armatei, Isser Beeri și comandantul secției locale de informații din Ierusalim, Binyamin Jibli, au hotărât să emită un mandat de de arestare. Așa a ajuns să fie prins, „judecat” și executat în mai puțin de trei ore.

Motivarea şi sentinţa

Bineînțeles că nu a fost asigurată nicio condiție a unui proces corect. În această farsă au fost încălcate toate drepturile unui inculpat. În motivare scrie în patru rânduri că ancheta a dovedit că inculpatul a transmis inamicului patru adrese cu locurile importante și secrete, verdictul fiind moartea inculpatului. Execuția a avut loc imediat. Nu apare niciun cuvânt despre dovezi, inculpatul nu avea avocat și nici măcar nu i s-a dat voie să se apere singur. A fost o curte marțială ad-hoc de cea mai joasă speță.

Situația juridică în armată

Cu toate că pare o tragedie din perioada de organizare a armatei care împlinea o lună, acest fapt nu e adevărat. Codul penal militar a fost aprobat de viitorul guvern la 1 mai 1948, cu două săptămâni înainte de proclamarea statului și cu o lună înainte de înființarea armatei. Codul a fost elaborat de către A. Goel, un jurist celebru, cel mai bun specialist în drept militar al vremii.

După ce soția lui Toviansky i-a scris lui Ben Gurion, comandantului zonei Ierusalimului, David Șaltiel, împreună cu unul dintre cei mai renumiți avocați din Israel, Așer Levițky, au apelat și ei la Ben Gurion și astfel s-a deschis o anchetă, condusă de procurorul șef al armatei, Hoter Yișai. Toviansky a fost găsit nevinovat și a fost reabilitat. La 7 iulie 1949 a fost îngropat cu o ceremonie militară în cimitirul provizoriu de la Givat Ram. La ceremonie a participat prim rabinul Israelului de atunci, Rabinul Uziel. În 1951 a fost transferat la cimitirul militar de pe Muntele Herzl.

Ziarul Davar despre achitarea lui Toviansky

Dintre așa-numiții „judecători” a fost acuzat doar Isser Beeri. Judecătorii au luat în considerație reputația lui glorioasă și l-au condamnat la o singură zi de închisoare, de dimineață până seara. Dar el nu a stat nici măcar atât, fiindcă președintele Haim Weizmann l-a grațiat. El a părăsit armata și nu a mai avut nici o funcție oficială. (Subliniez că nu este nicio legătură între el și Isser Harel, care a fost șeful celor două servicii de inteligență, Mosad și Șabak / atunci Șin Bet în anii cincizeci și prima jumătate a anilor șaizeci. Și capturarea lui Eichmann s-a făcut sub ordinele lui. După el, cele două funcții au fost complet despărțite.) După opinia istoricilor principalul vinovat a fost Binyamin Jibli, care a avut încurcături şi mai târziu, terminându-şi urăt cariera.

Această afacere a dat naștere la numeroase cărți, filme, programe de radio și televiziune.

Scenă din filmul Toviansky
Cartea lui Şabtai Tevet: Pluton în Bet Jib

Urmare

Acest episod tragic a rămas o pată sângeroasă pentru mulți israelieni. Cum a fost posibil ca așa ceva să se întâmple în statul evreu? Armata și statul nu au făcut prea mult pentru comemorarea și amintirea lui Meir Toviansky. Prin grija câtorva prieteni, în 11 septembrie 2016 a fost inaugurată o placă comemorativă la locul execuției, pe ruinele „Casei cu arcuri” din fostul sat arab Bet Jiz, astăzi la intrarea la kibuțul Harel. La ceremonie au participat fiul lui Toviansky, Yaakov Bentov și fiul unuia dintre judecătorii care l-au condamnat pe Isser, Iehuda Caron și cei doi care au inițiat amplasarea plăcii.

De atunci, pedeapsa cu moartea a fost abolită; execuția lui Eichmann a fost permisă printr-o lege specială într-un caz unic.

Asher Shafrir

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

5 Comments

  • BORIS MEHR commented on September 23, 2020 Reply

    E BINE DE POMENIT ASEMENEA ABUZURI CARE NU FAC CINSTE NICI UNEI ETNII

  • Marica Lewin commented on September 23, 2020 Reply

    Ma doare omorârea unui om nevinovat, după un proces de 45 de minute, fără a i se da voie sa se apare. Ucis in mod barbar și las.

  • Andrea Ghiţă commented on July 25, 2020 Reply

    Mă gândesc ce o fi fost în sufletul acelui om!

  • gabriel gurm commented on July 24, 2020 Reply

    Nicio circumstanza atenuanta, chiar daca lucrurile s-au petrecut in timp de razboi.
    Oare explicatia e influentza ideologiei si obiceiurilor bolsevico-staliniste?!
    Totul e posibil.
    DIn cate stiu (gresesc?) in Armata Rosie erau executati soldati care se retrageau.
    GBM

  • Ivan G Klein commented on July 23, 2020 Reply

    Citit cu strîngere de inimă . k.I.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *