În lucrarea „Unicitatea şi profunzimea legăturii dintre Dumnezeu cu metalurgul biblic”, pentru a demonstram că prelucrarea metalelor a fost singura specialitate dată oamenilor, aleşi pentru acest lucru, de către Dumnezeu Însuşi, am selectat citate biblice relevante, care demonstrează că Dumnezeu i-a şi înzestrat pe cei aleşi cu har, cunoaştere, pricepere şi îndemnare, necesare realizării celor indicate de Creatorul Divin.

Andrea Ghiţă: Acum aproape trei ani, v-am întâlnit la lansarea cărţii Biblia şi metalurgia, un subiect inedit şi incitant care a reunit în sala arhiplină a Bibliotecii Universitare din Cluj metalurgi, fizicieni şi teologi. Cum a fost receptat volumul de mediul ştiinţific şi cum a marcat destinul autorului?

Strul Moisa: Încercand să răspunzand la întrebarea pusă, pot spune că pe site-ul universităţii Ben Gurion, cel al facultăţii, precum şi în revista universităţii alef-bet-ghimel –  aceste litere reprezentând iniţialele universităţii noastre în ebraică – au fost publicate recenzii ale cărţii, precum şi ecouri ale impactului pozitiv de care s-a bucurat cartea. De asemenea a apărut un Book Review măgulitor în câteva reviste de specialitate, semnate specialişti în domeniu.

Am avut plăcerea ca la două manifestări – 21 februarie 2011, lansarea cărţii, organizata de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) şi conferinţa ROMAT 2012, Bucuresti, 17-19.10.2012  – să fiu onorat cu prezenţa si cuvântul de salut al ES Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului în România.

Îmi face plăcere să menţionez că în anul 2011 Universitatea Dunărea de jos, din Galaţi şi Universitatea Tehnică din Cluj – mi-au acordat titlul de profesor onorific . Am înţeles că în balanţa opiniei senatelor, dincolo de creaţia mea ştiinţifică, subiectul cărţii, noutatea lui, au constituit un atu puternic.

A.G.: Înţeleg că aspectul copertei cărţii este într-o strânsă corelaţie cu subiectul.

Strul Moisa: Trebuia realizată expresia legăturii dintre mesajul spiritual ce-l poartă Biblia cu aportul material pe care metale şi metalurgie îl aduc mesajului biblic. În titlul, care se întinde pe trei rânduri, acel “A” comun cuvintelor BibliA si MetAlurgia, reprezintă o punte între ele. În imaginea centrală – oala de turnare, din care se scurge un jet de metal topit către fila biblică – lanţul conceptual al designului grafic este închis de cele câteva litere ebraice care urcă dinspre fila biblică (spirit) către oala de turnare (materie) prin jetul de metal topit. Cât priveşte versetul din Deuteronom 8,9, acesta completează imaginea copertei, dar şi mesajul cărţii.

A.G. Ce ne puteţi spune despre conexiunile din carte?

Strul Moisa: Chiar dacă risc să fiu acuzat că vorbesc pro domo, nu pot să nu menţionez că decorul şi parfumul specific, oferit Bibliei de metale şi metalurgie, au o contribuţie majoră la frumuseţea si intensitatea mesajului biblic. Metalurgia (= materie) şi Biblia (= spiritualitate) au o legătură intrinsecă. Oare cum ar fi arătat mesajul biblic, care ar fi fost intensitatea acestui mesaj, fără prezenţa metalelor şi metalurgiei în textul biblic?

 A.G.: La lansarea de la Cluj, episcopul greco-catolic Florentin Crihalmeanu (de formaţie inginer) a vorbit foarte sugestiv despre cartea Dvs. Au existat astfel de ecouri şi din partea altor personalităţi ale clerului?

Strul Moisa: Întâlnirea cu episcopul Florentin Crihălmeanu, de la Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică de Cluj-Gherla mi-o amintesc foarte bine; s-a petrecut în 22 februarie 2011, când a fost lansat volumul la Biblioteca Universitară din Cluj. La un moment dat, moderatorul – prof. univ. dr. ing. Ioan Vida-Simiti, decanul facultăţii de specialitate – l-a invitat să ia cuvântul pe înaltul prelat care  şi-a început alocuţiunea cu salutul tradiţional şalom lahem, relevând apoi legătura inedită dintre Cartea Cărţilor si metalurgie, dintre credinţă şi ştiinţă. Printre altele, a afirmat: „in cartea sa, dr. Moisa demonstrează ca ele nu sunt in opoziţie: metodele de cercetare sunt diferite, însă scopul cercetării e identic.

Am observat că înaltul prelat utiliza cu uşurinţă termenii tehnici, „fiind acasă” în temă.

 

 

 

La Cluj cu IPS Florentin Crihălmeanu şi prof. univ. Ioan Vida-Simiti

La sfârşitul evenimentului, prof. Vida-Simiti ne–a făcut cunoştinţă: era Preasfinţia Sa Florentin. La întrebarea mea mirata, referitoare la  cunoştinţele tehnologice utilizate în alocuţiunea Prea Sfinţiei Sale, prof. Vida-Simiti mi-a răspuns că episcopul este inginer, absolvent al Universităţii Tehnice Cluj.De atunci corespondez cu P.S. Florentin.

O altă întâlnire de neuitat, plină de încărcătură spirituală a avut loc la Galaţi, cu ÎPS dr. Cassian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos, pe data de 30 noiembrie a.c. Participam la conferinţa ştiinţifică internaţională New Trends in Environmental and Materials Engineering (TEME) 2013, organizată la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, unde am prezentat în plen lucrarea „Unicitatea şi profunzimea legăturii dintre Dumnezeu cu metalurgul biblic”, prin care demonstram teza că prelucrarea metalelor a fost singura specialitate dată oamenilor, aleşi pentru acest lucru, de către Dumnezeu Însuşi. În susţinerea tezei acestei legături unice şi profunde, am selectat o serie de citate biblice relevante, care demonstrează că Dumnezeu i-a şi înzestrat pe cei aleşi cu har, cunoaştere, pricepere şi îndemnare, necesare realizării celor indicate de către Creatorul Divin. Prezentarea mea a stârnit interesul ÎPS dr. Cassian Crăciun, arhiepiscop al Dunării de Jos, umanist şi erudit de excepţie, care m-a invitat la o discuţie, împreună cu un grup de participanţi la conferinţă.

 

 

La Galaţi cu IPS Cassian Crăciun şi colectivul profesorilor universitari

„A fost un moment de neuitat, desfăşurat într-o atmosferă înălţătoare, de purificare, transformare şi curăţenie sufletească, atmosferă care a deschis punţi de legătură între oamenii de ştiinţa materialelor şi ştiinţa sufletului, între cei din România şi cei din Israel” (menţionează prof. univ dr. ing. Nicolae Cănănău într-un articol publicat în Jurnalul Săptămânii din Israel)

În aceeaşi ordine de idei, întâlnirile regulate cu Arhimandrit dr. Ieronim Creţu,  episcopul vicar-patriarhal, reprezentantul Patriarhiei Române la Sfintele Locuri, constituie de asemenea parte din răspuns la întrebarea pusa anterior.

Menţionez cu plăcerecă la lansarea cărţii, în cadrul sesiunii speciale din ziua deschiderii Conferinţei internaţionale de ştiinţă şi ingineria materialelor, BRAMAT 2011, de la Universitatea “Transilvania” din Braşov, printre referenţi s-au numărat şi preotul ortodox Stelian Manolache şi preotul greco-catolic Emil Moldoveanu, în timp ce unul dintre referenţii prezentării cărţii la Târgul Gaudeamus 2012 a fost preotul prof. univ. dr. Gheorghe Pufu.

La Braşov cu pr. ortodox Stelian Manolache şi pr. greco-catolic Emil Moldoveanu

A.G.: Cum definiţi publicul cititor al acestei cărţi?

Strul Moisa: Cartea nu se adresează doar lumii teologilor sau celei universitare cu profil tehnologic. Nefiind o carte de strictă specialitate, fiind scrisă într-un limbaj accesibil, ea vizează un public cititor larg, doritor de cunoaştere, putând suscita interesul oricărei persoane interesate de cultura.

A.G.: Cum se impaca studiul Bibliei cu stiinta ingineriei metalurgice? Unde se sfarseste materia si unde incepe spiritualitatea? Unde se sfarseste priceperea omeneasca si unde incepe mana divina?

Strul Moisa: Trei întrebări. Voi încerca să sistematizez răspunsurile.

Nu văd motivele pentru care studiul Bibliei nu s-ar împăca foarte bine cu ştiinţa ingineriei metalurgice „metodele de cercetare sunt diferite, însă scopul cercetării e identic.

Pentru specialistul metalurg, ce colaborează cu specialistul în arheologie, investigarea unei relicve de metal nu constituie o problemă specială, tehnica modernă oferindu-le ambilor o gamă largă de posibilităţi de investigaţie, din care pot fi deduse cu destulă exactitate datarea, compoziţia materialului, procesul tehnologic de execuţie, etc.

 Care este însă modalitatea de a opera atunci când un obiect antic, însă este consemnat in Biblie, fiind chiar descris cu lux de amănunte? Care sunt instrumentele de lucru în acest caz?

Primul pas este dilema de a acorda  sau a nu acorda credibilitate textului biblic. Pentru unii, problema este simplu rezolvată: a nu acorda din start credibilitate textului biblic, minimalizând sau neutralizând legături deja existente între descoperiri arheologice şi cuprinsul Bibliei.

Cartea mea porneşte de la ideea acordării credibilitate celor scrise în Biblie. In consecinţă, majoritatea aspectelor metalurgice reconstituite au doar suport biblic (excepţiile întăresc regula): raportat la perioada de referinţă, au fost emise şi analizate ipoteze considerate viabile – funcţie de care, în limitele raţionalului şi acurateţei tehnologice – au fost elaborate teorii, care încearcă să confirme ceea ce este consemnat în Biblie. Proiectantul tehnolog ce-şi propune să reconstituie procese tehnologice din perioada biblică, trebuie sa fie realist. fără a renunţa la creativitate şi imaginaţie.  

Mă întrebaţi unde se sfârşeşte materia si unde începe spiritualitatea? Unde se sfârşeşte priceperea omenească şi unde începe mana divină? ? Menora, sfeşnicul cu şapte braţe, reprezintă un exemplu edificator.  Modelul sfeşnicului i-a fost descoperit lui Moise prin revelaţie dumnezeiasca: Dumnezeu i-a arătat personal lui Moise cum trebuia realizata menora, dându-i instrucţiuni amănunţite în acest sens (Ieşirea 25, 1, 31-40). Tehnologul metalurg de astăzi, care doreşte să reconstituie procesul tehnologic de realizare a candelabrului de aur, se va găsi însa în faţa unei dileme. Despre ce e vorba? Parcurgând textul biblic observăm că se indica greutatea materiei prime, dar din “caietul de sarcini” biblic lipseau dimensiunile geometrice. Şi totusi, care e solutia? Pentru a soluţiona problema  trebuie să revenim la textul biblic, în care Dumnezeu îi indica lui Moise: “Vezi să faci acestea toate după modelul ce ţi s-a arătat în munte.” (Ieşirea 25:40). În Numeri 8:4 este subliniat din nou faptul că sfeşnicul a fost executat conform indicaţiilor primite de Moise, de la Dumnezeu: ……”Moise făcuse sfeşnicul după chipul pe care i-L arătase Domnul”.

Iar Bezalel, meşterul ales spre a realiza toate artefactele din Cort/Tabernacol, inclusiv menora, este desemnat de Însuşi Dumnezeu, care l-a şi inzestrat, în acest sens, cu har divin, capacitate şi talent, spre a putea duce la bun sfârşit lucrarea dedicată spre slava Sa (Ieşirea 31:1-3). Exemplul analizat exprimă îmbinarea perfectă dintre materie si spiritualitate: mâna omenească realizează ceea ce indica mâna divină, astfel încât obiectele create de om exprima inspiraţia divină.

A.G.: Citind cartea, am constatat că sunt „monitorizate” şi anumite erori biblice de natură tehnico-metalurgică.

Strul Moisa: Pentru foarte mulţi oameni, Biblia reprezintă un text sacru, revelat de Dumnezeu. Alţii consideră că nici nu trebuie confundat sentimentul de credinţă cu cel al respectului pentru ştiinţă. Sintagma „crede şi nu cerceta” nu există nicăieri în Biblie. Din contră, Biblia indică faptul că poţi afla doar cu condiţia să cercetezi: „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide” (7Matei: 7-8).

Există un numitor comun intre aceste puncte de vedere diferite?

Analizând anumite cazuri concrete pe parcursul elaborării cărţii, am realizat existenţa anumitor inadvertenţe de natură tehnică. Evidenţierea lor in carte, nu a fost făcută cu intenţia de a leza sentimentele nimănui. Fără a confunda sentimentul de credinţă cu cel al respectului pentru ştiinţă, trebuie, totuşi, recunoscut că există anumite erori şi contraziceri în Biblie.

A.G: Cum trebuie interpretate aceste erori?

Strul Moisa: Voi prezenta în continuare câteva opinii personale.

Este cert că mesajul biblic prioritar este departe de a fi un mesaj tehnic. De aceea, e posibil ca elementele de factură tehnică cuprinse în Biblie au avut un rol secundar, fiind tratate ca atare.

O altă opinie demnă de consemnat am găsit-o în postfaţa Lexiconului erorilor biblice (Walter-Jörg Langbein, Editura Paralela 45, Pitesti, 2007, p. 225). În ciuda faptului că titlul cărtii ar parea provocator sau chiar supărător pentru unii, iar autorul lexiconului ar putea fi etichetat drept antipatic, datorită analizei contradicţiilor descoperite în textele biblice, autorul consemnează concis şi convingător în încheiere: “….Cu toate slăbiciunile vorbirii omeneşti despre Dumnezeu şi lume, Biblia este – ca şi înainte – extraordinar de importantă. Dacă porunca iubirii de aproape ar fi urmata, atunci viaţa pe pământ ar putea fi mult mai frumoasa!”

A.G:  Aţi continuat sondarea metalurgiei din epoca biblică? La ce evenimente ştiinţifice v-aţi prezentat de atunci şi cu ce subiecte?

Strul Moisa:  Da; am continuat să cercetez şi să scriu pe aceasta temă. Am terminat „Gemologie biblică”, „Unicitatea şi profunzimea legăturii dintre Dumnezeu cu metalurgul biblic”, „Aportul metalelor şi metalurgiei antice la frumuseţea şi intensitatea mesajului biblic”. Iar tema „Aspecte metaforico-spirituale ale metalelor şi metalurgiei în Biblie” e in curs de pregătire.

Am participat la conferinţele internaţionale de specialitate ARTCAST, UGALMAT, BRAMAT, TEME, ROMAT, lucrările mele fiind prezentate în plen. Îmi face plăcere să menţionez că tema “a prins” şi e aşteptată cu interes, de un public numeros.      

A.G.:  Intenţionaţi să traduceţi cartea în alte limbi? Să scoateţi o nouă ediţie în limba română?

Strul Moisa: Care este, totuşi, legătura dintre Biblie şi metalurgie şi ce caută o disciplină ştiinţifică într-o lucrare aparent religioasă? Privind retrospectiv feedbackul pozitiv primit la această alăturare. aparent nefireasca, mă face să cred că această carte prezintă un subiect incitant, tema fiind considerată o noutate, o lucrare de pionierat în domeniu.

În prima ediţie s-au strecurat câteva greşeli. Chiar dacă sunt minore şi nu se observă, pentru mine sunt enervante. Intenţionez să scot o nouă ediţie revizuită şi îmbunătăţită în care – pe lângă corecţiile ce se cer efectuate – vor fi introduse capitole şi teme noi. Aceasta noua ediţie, în limba română, va constitui baza traducerii în limbile ebraică şi engleză.

A.G.: Vă mulţumesc şi aştept lansarea ediţiilor viitoare!