Daria Dascălu: VARSTA 2/3 …RIDURI

Toamnă gri…Stau la oglinda… Ce de fire albe mi-au apărut, parca ieri nu aveam nici jumătate din ele!… Şi ce de riduri, mai ales la ochi şi gură ! Cică sunt riduri de râs, dar ridurile, tot riduri ! Gâtul ăsta parcă e armonică, nu mai poate fi înfrumuseţat de coliere, ci ascuns de gulere înalte !  Am citit că celulele stem fac bine chiar şi unei feţe şifonate. Aşa să fie oare ? Să-ncercăm ! Nu trebuie decât să-l conving pe soţul meu, Mai mult ca Perfectul, ca are nevoie de un tratament de superîntinerire, iar eu voi fi lotul martor.

Toamna gri…Stau la oglinda… Ce de fire albe mi-au apărut, parca ieri nu aveam nici jumătate din ele!… Şi ce de riduri, mai ales la ochi şi gură ! Cică sunt riduri de râs, dar ridurile, tot riduri ! Gâtul ăsta parcă e armonică, nu mai poate fi înfrumuseţat de coliere, ci ascuns de gulere înalte ! Şanţul dintre sprâncene s-a săpat în timpul controverselor cu zurbagii din familie, dar şi la serviciu, reflectând la răutatea omenească. Am citit că celulele stem fac bine chiar şi unei feţe şifonate. Aşa să fie oare ? Să-ncercăm ! Nu trebuie decât să-l conving pe soţul meu, Mai mult ca Perfectul, ca are nevoie de un tratament de superîntinerire, iar eu voi fi lotul martor.

El, ca oricare bărbat care se respectă, fuge ca de foc de alifii aplicate pe faţă, aşa că mai bine îi prezint celulele stem în chip de remediu, care ia cu mâna stresul şi durerea de cap. Îl pregătesc de departe spunând că are nevoie de retuşuri la tunsoare, însoţite de un masaj al scalpului şi îi aplic hoţeşte crema cu celule fermecate pe la frunte gât, ochi şi gură. Nu fac economie, dar ce-i prea mult nu-i sănătos ! Ca să fim sinceri, în cazul ăsta, reclama e adevăr curat, căci prin locurile pe unde au trecut celulele minunate, parcă am dat cu fierul de calcat ! Las pacientul să se relaxeze şi îmi aplic un strat generos de celule stem, spaima ridurilor săpate de vreme.

 E momentul optim pentru această activitate de cercetare, căci după amiaza suntem invitaţi la o sindrofie. Ne îmbrăcăm frumos, luam florile şi veseli pornim în vizită. Când ajungem, de mirare toata lumea ne întreabă ce-am făcut de arătăm atât de bine, iar noi explicăm că ne-a priit plimbarea. Probabil că au un vin bun care le-a pus o peliculă roz pe ochi. Dar şi cei ce ajung în urma noastră, ne spun aceeaşi poveste. E o petrecere de zile mari: muzică, mâncare delicioasă, cele mai apetisante deserturi, drink-uri dătătoare de bună-dispoziţie, lume simpatică ce ne consideră pe noi foarte reuşiţi. Nici nu ne dăm seama cum a trecut timpul şi după miezul nopţii, o pornim spre casă parcă am avea aripi ! N-aş fi crezut că pot întineri atât de uşor doua persoane ! Dar când ne trezim a doua zi … o uşoară durere de cap, gâtul înţepenit şi, mai ales, o privire fugară în oglindă… Nenorocire ! Cine sunt persoanele astea înţesate cu dungi ? Cutele astea sunt de la perină sau rămân pe veci ? Nu există cremă-minune care să vină de hac ridurilor !

{jcomments off}

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *