În preajma Zilei Memoriale a Holocaustului din România, în zilele de 7 şi 8 octombrie, Episcopia Evanghelică-Luterană din România a organizat o serie de manifestări dedicată memoriei Holocaustului. Evenimentul a început prin dezvelirea statuii Inocenţei. Sculptura (creată de Endre Adorjáni), reprezentând o tânără femeie îngenuncheată, cu trupul brăzdat de fisuri, precum un copac lovit de trăsnet, şi-a găsit locul propice în curtea clădirii parohiei luterane unde, în primăvara lui 1944, protopopul Andor Járosi (Drept al Popoarelor) o ascunsese pe Ana Kádár, de 14 ani, salvându-i viaţa.
Episcopul luteran Dezsõ Adorjáni sfinţeşte Statuia Inocenţei
Statuia a fost sfinţită în spirit ecumenic de dr. Zoltán Dezső Adorjáni, episcop evanghelică-luteran, dr. Béla Kató, episcop reformat de Ardeal, Ferenc Bálint-Benczédi, episcop al Bisericii Unitariene Maghiare şi Sándor Kovács, protopopul paroh al protopopiatul romano-catolic din Cluj. Au mai rostit de binecuvântări Vilmos Fischel, secretar general Consiliului Ecumenic al Bisericilor din Ungaria şi Irina Deboor, din partea bisericii luterane Nordkirche, din Germania. Emeric Rónai, reprezentantul Comunităţii Evreilor Cluj a rostit Kadiş şi El Mule Rachamim.
Demnitari ecleziastici în curtea Parohiei Evanghelice-Luterane
Festivitatea a continuat în incinta bisericii evanghelice-luterane cu un serviciu divin ecumenic, urmat de discursurile unor personalităţi politice. Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, a arătat că majoritatea este responsabilă pentru minorităţile convieţuitoare, iar răspunderea Holocaustului nu revine doar autorităţilor vremii ci şi societăţii civile care a permis o astfel de tragedie. Csaba Latorcai, subsecretar de stat în guvernul ungar, a evidenţiat responsabilitatea ungară în legătură cu această tragedie, prezentând modalităţile de prezervare a memoriei Holocaustului şi măsurile oficiale de combatere a antisemitismului din Ungaria. Cuvintele viceprimarului Clujului, Anna Horváth, au emanat o profundă compasiune şi empatie faţă de victimele Holocaustului şi au reiterat importanţa educării tinerei generaţii în spiritul implicării sociale, a combaterii indiferenţei. Dr. Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor Cluj a subliniat importanţa acestei manifestări comemorative, organizată de clujenii neevrei, atrăgând atenţia asupra revirimentului antisemitismului, pe continentul european.
Moment solemn în incinta Bisericii Evanghelice-Luterane din Cluj
S-a dat citire mesajului transmis de excelenţa sa, Dan Ben Eliezer, ambasadorul Israelului în România. În cuvântul de încheiere, dr. Dezső Zoltán Adorjáni, episcopul evanghelic-luteran, a arătat că printre îndatoririle creştineşti se numără atât cunoaşterea Holocaustului, confruntarea cu trecutul, cât şi luarea de atitudine. Programul muzical cu referire iudaică, înserat între luările de cuvânt, a fost interpretat cu multă simţire de László Csendes (vioară) şi Dolores Chelariu-Csendes (pian). Expoziţia cuprinzând carte veche, ilustrate şi documente evreieşti, din colecţia Andrei Klein a completat în mod fericit evenimentul. A doua zi a avut loc un simpozion ştiinţific în care au fost tratate probleme de istorie şi teologie legate de Holocaust.
Expoziţia Iudaica prezentată de Andrei Klein
Printre ele aş remarca videoconferinţa susţinută de Daniel Löwy (clujean de origine, profesor la Universitatea Maryland), despre un fenomen al vieţii intelectuale din Clujul interbelic, cunoscut sub numele de Duma Posta (Poşta Taifas). Grupul de scriitori, jurnalişti şi oameni de spirit se reunea în jurul unei mese emblematice de la Cafeneaua New York. După martie 1944, când Gestapoul s-a instalat în clădirea cafenelei, membrii Poştei Taifas au împărtăşit destine diferite. Printre ei s-au numărat atât evrei deportaţi în lagărele naziste, cât şi antifascişti clandestini în Ungaria şi România.
Foto: József Essig
