Nu există un premiu Nobel pentru matematică. Dacă ar exista, James H Simons (76) ar fi unul dintre laureați. Simons e considerat un geniu care își folosește abllitățile de matematician pentru a calcula șansele de profitabiliate ale unor investiții financiare. A ajuns miliardar, dovedind astfel că matematica nu e o știință abstractă. Acest geniu al teoriei s-a lovit dur la început de programarea computerelor. Nu putea să scrie programe. Acum , în biroul său de la etajul V al unui bloc luxos de pe celebra Fifth Avenue din New York, Simons se amuză : ”Nu eram capabil să scriu programe, ca să îmi câștig exitența. Uitam notațiile.” Curând a fost concediat.
Nu există un premiu Nobel pentru matematică. Dacă ar exista, James H Simons (76) ar fi unul dintre laureați. Simons e considerat un geniu care își folosește abllitățile de matematician pentru a calcula șansele de profitabiliate ale unor investiții financiare. A ajuns miliardar, dovedind astfel că matematica nu e o știință abstractă. Acest geniu al teoriei s-a lovit dur la început de programarea computerelor. Nu putea să scrie programe. Acum , în biroul său de la etajul V al unui bloc luxos de pe celebra Fifth Avenue din New York, Simons se amuză : ”Nu eram capabil să scriu programe, ca să îmi câștig existența. Uitam notațiile.” Curând a fost concediat.
Jim Simons
Iată mesajul lui adresat tinerilor : ”Dacă eu am putut să o fac o să poți și tu !”. Și a făcut, cum spunem, un miliard de dolari. Pe care i-a împărțit cu generozitate în slujba matematicii. Cu un etaj sub cel al biroului său funcţionează fundația ”Math for America”, având drept scop promovarea matematicii în școli. În apropierea blocului său de birouri funcționează Muzeul Național al Matematicii, amândouă subvenționate de Simons. În 2012 această instituţie a avut peste 200.000 de vizitatori.
Pe unul din pereții biroului său e prinsă o Diplomă care cuprinde câteva ecuații pe care James Simons le-a scris cu geometrul Shiing- Shen Chern, ecuații care definesc o serie de aspecte esoterice ale fizicii. La patru decenii după elaborarea lor aceste ecuații sunt folosite în determinarea unor teorii despre modul în care câmpuri invizibile ca cel al gravitației interacționează cu materia, pentru a produce fenomene atât de diverse ca superstringurile și găurile negre.
Reacția lui Simons la tot ce se petrece în jurul lui e o curiozitate sinceră. De ce? Cum ? De pildă o dramă familială i-a deschis un nou câmp de cercetare. Doi fii ai lui, ambii de vârstă adultă, au murit la scurt timp unul după altul. în accidente. În fața acestei lovituri a sorții el n-a reacționat cu resemnare, ci atacând un nou front de cercetare consacrat misterelor vieții și ale morții.
Simons a intrat la Facultatea de matematică de la MIT pe care a absolvit-o în 3 ani. După alți 3 ani a obținut doctoratul la Berkeley, California. În această teză Simons a dezvoltat teoria spațiilor curbe, folosită de Einstein în Teoria generală a Relativității pentru a arăta modul în care gravitaţia deformează spațiul și timpul. A predat apoi la MIT și la Harvard de unde a trecut la Princeton. La această prestigioasă universitate, Simons a predat matematică, dar s-a ocupat și cu spargerea cifrurilor pentru Institute for Defense Analyses, o discretă agenție care se ascundea în universitate și lucra pentru N.S.A. Un conflict cu generalul Westmoreland, șeful lui pe linie militară, a dus la demiterea lui Simons, care a trecut exclusiv în mediul academic la Stony Brook University din Long Island. Desigur generalul (cu 4 stele) era adeptul extinderii operațiunilor din Vietnam iar matematicianul era de o opinie contrară. Conflictul deschis – desfăşurat în presă – a dus la plecarea lui Simons.
În 1976 a obşinut premiul ”Oswald Veblen”, cea mai înaltă distincție știinfiică americană în domeniul geometriei. Între timp, James nu a uitat de tradițiile familiei: tatăl lui conducea o fabrică de pantofi în Boston și spiritul afacerilor se cuibărise şi în conștiința lui James. După cum își amintește marele matematician, când era la Bogota, în timpul unei excursii cu un scuter în Columbia, i-a venit ideea să îl atragă pe tatăl său într-o afacere de investiții în acțiuni. În 1978 a fondat Renaissance Tehnologies într-un mic magazin dintr-un mall. În 1982 firma ocupa un campus de 5 ha, cu teren de tenis pentru salariați. Omul care nu putea să scrie programe de calculator a angajat zeci de programatori ,,fizicieni, criptografi, specialişti în lingvistică pe computer și matematicieni. Nu cerea experiență pe Wall Street ci fler pentru Știință. Specialiști atât de diverși adunau date financiare și foloseau formule complexe pentru a face predicții în domeniul evoluției valorii acțiunilor. Bun manager de oameni, cum era caracterizat, Simons a distribuit dividende ”double digit” (cum spun americanii). ”O atmosferă bună de lucru și oameni deștepți pot realiza foarte mult” constata Simons.
Dr.J Simons și soția lui, Marlyn, care conduce Fundația creată de soțul ei, au alocat, prin această fundaţie, peste 1 miliard de dolari pentru știință și matematică.
Jim si Marylin Simons
În 2010 Simons și soția lui au fost printre primii miliardari americani care au semnat apelul prin care le cereau celor bogați să aloce în scopuri filantropice cea mai mare parte a averii lor. ”Math for America” oferă burse de până la 100.000 dolari la 1.100 de profesori de matematică și le suplimentează regulat salariile. De asemenea a donat o sumă importantă pentru construirea observatorului astronomic din Chile.J. Simons are origini evreieşti prin mama sa Marcia Kantor.
