Am avut bucuria să particip, la Chișinău, la a patra ediție a conferinței internaționale organizate de Universitatea de Stat din Moldova, prin Departamentul de Literatură Universală și Comparată, în colaborare cu Konrad Adenauer Stiftung. Sub coordonarea conf. univ. dr. Tatiana Ciocoi, între 21 și 22 mai a.c., invitații au dezbătut tema “În oglinzile democrației: literatura europeană și etica societară”.
După saluturile inaugurale, a venit consistenta prelegere a academicianului vienez Michael Metzeltin despre “Discursul național-statal european”, care a dinamizat asistența și a dat frîu liber dialogului. Au urmat șase sesiuni cu intervenții științifice pe temele și subiectele cele mai diferite, dintre care spicuiesc: morala socială a autorului în totalitarism, cu aplicație pe cazul Tudor Arghezi; cultura română postmodernă; dezbaterile literare din anii ‘90; gîndirea democratică a lui Ion Heliade Rădulescu; resurecția eticului și esteticului arhaic la Lucian Blaga; școala românească de la Berlin; miturile antice și actuale la Christa Wolf; Roland Barthes despre o etică a conviețuirii; mitologia populară; imaginile democrației; romanul contemporan; literatura în dezbateri parlamentare din sec. al XIX-lea; estetica literaturii din Republica Moldova în confruntarea cu sistemul totalitar; viziunea grotescă a utopiei lui Michel Houellebecq; reflecții despre artistul imoral; activitatea de gazetar politic a lui Mihail Sebastian la ziarul Cuvîntul; principii etice în creația lui Nikos Kazantzakis etc.
Unii participanți la conferință au provenit din zona central-europeană de românistică: acad. dr. Michael Metzeltin, dr. Petrea Lindenbauer și dr. Florin Oprescu de la Universitatea din Viena, conf. dr. Ioana Scherf de la Universitatea Humboldt din Berlin. Alții au ilustrat cercetarea academică românească: prof. dr. Ana Selejan și prof. dr. Gheorghe Manolache de la Universitatea din Sibiu, dr. Lucian Chișu și dr. Viorella Manolache de la Academia Română din București, prof. dr. Vasile Spiridon și lect. dr. Nicoleta Popa Blanariu de la Universitatea din Bacău, conf. dr. Florica Bodiștean de la Universitatea din Arad, dr. Roxana Patraș de la Universitatea din Iași. Li s-au alăturat numeroși colegi, profesori și conferențiari de la Universitatea de Stat din Moldova, cercetători de la Academia Moldovei, editori și ziariști cu experiență.
Partea senzațională a întîlnirii a fost dată de vizita la pivnițele de la Cricova, în apropiere de Chișinău. Sub un munte excavat inițial pentru exploatarea calcarului, ne-am pomenit în vreo 60 km. de galerii subterane, amenajate pentru depozitarea vinului și prelucrarea șampaniei. Grupurile de turiști se deplasau prin măruntaiele muntelui în elegante mașinute electrice, iar uneori se vedeau depășite pe culoarele spațioase de microbuze și autoturisme. Bulevardul central se deschidea, la stînga și la dreapta, în alte străzi subterane: luminate cu neon și întinse mult dincolo de limita vederii cu ochiul liber, ele erau presărate cu uriașe cisterne de vin sau șampanie. Saloanele amenajate pentru degustarea specialităților, deși se găseau la 60 de metri sub pămînt, erau ultra moderne, cu semnal telefonic și wireless, cu personal eficient. Imaginea de labirint tentacular al etilismului debordant crea un amestec de angoasă și stupefacție.
Am găsit la Chișinău gazde la fel de călduroase și entuziaste ca anul trecut, dispuse să lupte cu cele mai diverse greutăți, de la cele financiare și de organizare, pînă la aspectele inefabile, ținînd de armonizarea atîtor preocupări și personalități științifice. S-au dovedit mereu impecabile. Cu acest prilej am învățat că, atunci cînd își propun să îmbrățișeze pe cineva, recurg la o expresie admirabilă în conotațiile ei: “dă-mi voie să te cuprind!”.
Laszlo Alexandru
(preluare de pe https://laszloal.wordpress.com/)
