La începutul lunii septembrie, la Páty de lângă Budapesta, la

s-au desfășurat manifestările dedicate memoriei rabinului Mátyás Eisler, născut în această localitate, la 8 septembrie 1865,.

Micul cimitir evreiesc a devenit „Parcul Memorial Mátyás Eisler”, amplasându-se aici şi o placă memorială cuprinzând informaţii despre activitatea acestui mare rabin şi cărturar, precum și despre istoria micii comunități evreiești care a trăit cândva aici.

Dar cine a fost Mátyás Eisler despre care generațiile actuale n-au prea auzit. Dr.Mátyás Eisler a fost unul dintre cei mai cunoscuți rabini și savanți ai evreimii din Cluj și Transilvania, slujind Comunitatea Evreilor de Rit Occidental (Neolog) din Cluj mai mult de 40 de ani. După studii rabinice efectuate la Budapesta și apoi la Seminarul rabinic Hildesheimer din Berlin, a obținut doctoratul în filosofie la Universitatea Budapesta. În anul 1890 devine profesor de limba ebraică la Seminarul Internațional pentru Formarea Rabinilor din capitala Ungariei. În anul 1891 a fost ales Rabin șef al Comunității Neologe din Cluj (pe atunci Kolozsvár).

Portretul rabinului Mátyás Eisler în tinereţe

Această comunitate, relativ tânără, s-a înființat în anul 1884, când fosta comunitate Statu Quo (desprinsă cu trei ani înainte din Comunitatea Ortodoxă) și-a schimbat denumirea în Comunitatea Evreiască de Rit Occidental (Neolog). Comunitatea era formată, în principal, de intelectualitate și burghezia cu vederi democratice, având și unele tendințe reformatoare. Sub conducerea președintelui Vilmos Farkasházi Fischer (fiul cunoscutului fondator al renumitei Manufacturi de Porțelan de la Herend Ungaria), Comunitatea Neologă și-a inaugurat în anul 1887 splendida Sinagogă (în stil maur) de pe Str. Ferencz József. În următorii ani s-au mai construit în jurul Sinagogii încă patru clădiri care adăposteau toate instituțiile comunitare.

În aceste circumstanțe și-a început tânărul rabin prodigioasa activitate în Cluj.

Încă din anul 1893 a fost abilitat ca profesor asociat de limbi și literaturi semitice la Universitatea Ferencz József din Cluj,unde a predat cursuri până în anul 1919.

A depus o uriașă muncă de organizare a vieții religioase, a învățământului (mai ales Talmud-Tora), a răspândirii culturii iudaice, dar nu a stat departe nici de marile probleme cu care s-a confruntat evreimea clujeană.

Împreună cu președintele comunității neologe a inițiat înființarea în anul 1904 a școlii elementare neologe și a școlii de Talmud-Tora. Până în 1929, directorul acestei școli a fost bunicul meu, Benő Zádor. Au urmat la directorat Lajos Freud și David Brief. Foarte mulți ani pe lângă școala elementară a funcționat și o grădiniță pentru copii evrei.

A fost un ideolog al reformismului religios și a ocupat timp îndelungat funcția de președinte al Asociației Rabinice din Transilvania și Banat. Sub coordonarea sa, începând din anul 1906, s-a editat un anuar al comunității. Faimoasele sale predici de la amvon au fost editate și în volume separate ( de exemplu “În trecerea timpului” apărut în anul 1928, aflat în arhiva familiei mele). A fost inițiatorul cercetării istoriei evreilor din Transilvania, rezultatele acestor cercetări fiind incluse în “Enciclopedia Judaica” a cărui colaborator era. Câteva titluri apărute în acest domeniu: ” Istoria evreilor ardeleni” (1900), ”Pinkas-ul evreilor din Alba-Iulia”, ”Șefi rabinii ardeleni” (1901) ș.a.

A mai scris numeroase articole, eseuri, comunicări, în diverse domenii, ca de exemplu „Talmudul-Schiță” (1893), ”Istoria studiilor orientale”(1900),”Maimuni și Agada “(1905). [Am găsit articole și lucrări ale de rabinuuil șef M.Eisler, accesibile online , în mediateca Societății Muzeului Ardelean (Erdelyi Muzeum –Egyesulet !)] A prelucrat studiile iudaice ale cunoscutului savant maghiar Apáczai Csere János.

Articolele șI comentariile sale au apărut frecvent în reviste ca Pester Lloyd, Neues Pester Journal, Erdélyi Múzeum, Allgemeine Zeitung des Judentums ș.a. A fost un colaborator de bază al cotidianului Uj Kelet, de sorginte sionistă, care susținea ideea națională evreiască (înfiinţat în anul 1918).

Rabinul șef Eisler s-a implicat și a luat atitudine în toate problemele majore cu care s-a confruntat evreimea clujeană (și ardeleană) înainte și după Primul Război Mondial, când Transilvania devenit parte a României, după tratatul de la Trianon.

A participat la istorica “Adunare” a delegaților evreimii clujene din noiembrie 1918, de la sala cinematografului Urania, unde, alături de cealaltă personalitate remarcabilă, Rabinul Șef ortodox Moses Glasner, trebuia să se hotărască viitorul și calea de urmat a comunităților din Cluj.

Se punea problema continuării asimilaționismului (practicat de evreimea maghiară între anii 1867-1918) sau trecerea, treptată, la ideea existenței unui popor evreu, cu identitate proprie, cu un viitor stat național, unde se vorbește limba ebraică, într-un cuvânt ideea națională susținută de mișcarea sionistă în ascensiune.

În noiembrie 1918 s-a înființat Uniunea Națională a Evreilor din Transilvania a cărei filială clujană era lidera vieții sioniste locale, susținută puternic de ziarul Uj Kelet .

Nu era o problemă ușoară deoarece majoritatea conducerii comunității ortodoxe dorea în continuare integrarea etnică și culturală a evreilor în comunitatea maghiară, de asemenea exponenții marilor întreprinzători evrei clujeni (Mozes Farkas, proprietarul uzinelor Dermata, Sándor Weiss ș.a.) doreau să împărtășească destinul maghiarimii (au și activat în cadrul Partidului Maghiar din România). Dar ,culmea, venerabilul Rabin șef ortodox Moses Glasner era adept convins al sionismului și ,spre regretul tuturor, în anul 1921 a a făcut alia în Palestina.

Față de această situație delicată, Rabinul șef M. Eisler, a avut o atitudine mai nuanțată, în sensul că simpatiza cu mișcarea sionistă,d ar nu era un adept necondiționat al imediatei organizări instituționale a sionismului. Cu toate acestea a permis în toamna anului 1918, în sălile școlii elementare neologe, organizarea primelor prelegeri și cursuri ale seminarului sionist din Cluj.

A avut o atitudine prudentă și oarecum conciliatoare după scandaloasa vandalizare de către studențimea legionară a sinagogilor din Cluj, din decembrie 1927, susținând că evreii clujeni nu confundă o formație de tineri îndoctrinați și manipulați,cu poporul român, cerând totodată pedepsirea vinovaților și suportarea cheltuielilor pentru repararea stricăciunilor de către statul român (ceea ce s-a și întâmplat parțial ,restul acoperindu-se din donații din țară și străinătate,inclusiv sulurile sfinte distruse).

Totuși încet-încet, mișcarea sionistă din Transilvania a început să se impună, grație unor eminenți conducători ca Dr. Ernő Marton (redacatorul șef al cotidianului Uj Kelet, de două ori viceprimar al Clujului,deputat), József Fischer, Tivadar Fischer, Chaim Weissburg, Hillel Kohn (devenit apoi fruntaș de stânga) ș.a.

După înființarea Partidului Evreiesc la Cluj, în anul 1930, care a reușit să treacă pragul parlamentar de două ori, ascensiunea mișcării sioniste în Transilvania nu s-a mai oprit.(până la deportarea din 1944).

Dr. Matyas Eisler a fost iubitul Rabin șef al comunității neologe clujene până la decesul său, survenit la 13 decembrie 1930. A fost înmormântat la vechiul cimitir neolog din Str. Av. Bădescu, cu tot respectul cuvenit, discursul de la înmormântare fiind rostit de Dr. Lipót Kecskaméti, cunoscutul Șef rabin al Comunității Neologe din Oradea. Piatra sa funerară (și a soției) este situată la câțiva metri de cea a familiei Vilmos Farkasházi Fischer și Benő Zádor cu care a colaborat decenii de-a rândul.

Rabinul Mátyás Eisler rămâne în istoria evreimii clujene neologe cel mai prestigios reprezentant al său,savant ebraist,și orientalist,apreciat istoric, scriitor, conducător religios implicat în problematica obștii sale (fără să o părăsească). A avut un merit major în acceptarea comunității neologe de către sofisticata societate intelectuală a a Clujului.

Revenind la evenimentul de la Páty din 2 septembrie a.c.,acesta a fost inițiat de dl. Gábor Lukács, fost locuitor al urbei și susținut de autoritățile locale și MAZSIHISZ.(Federația din Ungaria). La comemorare au luat parte oficialități centrale și locale, delegați de la MAZSIHISZ.

Au luat cuvântul consulul Israelului la Budapesta, dl. Mordehaj Waller, decanul Institutului Rabinic Universitar din Ungaria, dl.Robert Peter și președintele Comunității Evreilor din Cluj, dr. Robert Schwartz,(invitat special al organizatorilor). A participat o numeroasă asistență.

Comunitatea Evreilor din Cluj și-a reamintit de ilustrul său Rabin șef în anul 2012 când s-a aniversat împlinirea a 125 de ani de la inaugurarea Sinagogii Neologe, astăzi Templul Memorial al Deportaților . Atunci,cu ocazia ediției a II-a a Simpozionului File din istoria evreimii clujene, cunoscutul istoric israelian, Lucian-Zeev Herșcovici , a avut o amplă referire la personalitatea rabinului M.Eisler în conferința sa „Rabini și rabinat la Cluj, secolelele XIX-XX”.

La ediția din acest an a aceluiași simpozion,ediția a IV-a,se va face o scurtă prezentare a evenimentul aniversar din 2015.

De asemenea este în intenția conducerii Comunității Evreilor din Cluj, reabilitarea și repararea pietrelor funerare ale familiilor Eisler și Farkasházi Fischer,care de altfel sunt în stare acceptabilă, trebuind refăcute doar inscripţiile le și împrejurimile lor.

În fine, dorința și propunerea inițiatorilor creării Complexului Cultural şi Comunitar Evreiesc din Cluj este ca viitoarea sală de festivități a acestuia să poarte denumirea: MÁTYÁS EISLER .

30 septembrie 2015

Andrei Zador