Atunci când un investitor privat cheltuieşte sute de milioane de dolari pentru a deschide drumul spre călătoriile spaţiale pentru publicul obişnuit, pentru turismul cosmic am putea spune că nu mai e vorba de fantezii ştiinţifice fiindcă nimeni nu aruncă sute de milioane de dolari pe iluzii. Totul e ca povestea să înceapă fiindcă apoi se va derula de la sine. Când la finele celui de al Doilea Război Mondial apăruseră primele avioane cu reacţie nimeni nu putea anticipa dezvoltarea pe care a luat-o acum aviaţia comercială cu reacţie. Se estimează că în fiecare minut cel puţin 3000 de avioane se află simultan în aer, cele mai multe cu reacţie. Nu putem anticipa astăzi cum va evolua turismul spaţial, dar investitori importanţi se ocupă de posibilitatea de a trimite public obișnuit în Cosmos.
Staţia Spaţială Internaţională
De câţiva ani evoluează în jurul pământului Staţia Spaţială Internaţională (SSI) în care astronauţi petrec în spaţiul cosmic luni de zile. Dar ei sunt antrenaţi special şi se bucură de o serie de facilităţi. SSI are acum 15 module, 73 de metri lungime şi 400 de tone greutate. Până la sfârşitul deceniului i se vor mai adăuga alte cinci module.
Turiştii cosmici vor face probabil o tură-două în jurul Pământului şi vor ateriza. Epopeea comercială spaţială va începe modest, ca orice noutate tehnologică. Deocamdată la cele 15 module ale SSI s-a adăugat din 8 aprilie un modul nou,construit din material textil şi nu din aluminiu, cum sunt cele lansate până acum
Ce înseamnă să pătrunzi în Cosmos? Unde e Cosmosul? În mod arbitrar oamenii de ştiinţă au fixat o graniţă: Cosmosul începe la 100 km de suprafaţa Terrei.
Două performanţe tehnologice par să faciliteze trecerea acestei frontiere virtuale. În primul rând este posibilitatea de a aduce înapoi pe Pământ rachetele cu modul locuibil, pentru a fi reutilizate, ceea ce ieftineşte mult costul lansării unui nou modul spaţial. A doua este construirea modulului din material textil. Robert Bigelow , un arhi-milionar american, care a făcut avere în industria hotelieră, a înfiinţat în 1990 o societate care şi-a propus să construiască un modul spaţial din material textil, care e mai sigur decât aluminiul, ocupă mai puţin loc când este pliat la lansare si cântăreşte mai puţin. Acest material a fost realizat şi acum SSI are un modul …textil.
Staţia spaţială gonflabilă
Modulul este umflat pe orbită înainte de a fi deschis astronauţilor. Ideea nu este nouă, doar realizarea ei tehnologică este o premieră. În 1950 Von Braun a propus o asemenea soluţie, descriind un modul de 75 m lungime în care ar fi avut loc 80 de oameni. În 1960 NASA a construit un model mai mic,d e numai 7,3 m, testat la sol, iar în 1990 a fost construit ca prototip “Trans Hab”, un modul textil pentru a transporta un echipaj uman pe Marte. In 1999 Bigelow Aerospace a cumpărat de la NASA brevetele pentru realizarea unui modul textil şi a început experienţele pentru construirea unui asemenea modul. Modulul lansat în 8 aprilie are pereţii alcătuiţi din mai multe straturi de Veclar (un fir asemănător cu Kevlarul ) şi Nomex, un fir din care se ţes costumele de protecţie faţă de foc. Pereţii din material textil absorb mai bine şocurile provocate de micrometeoriţi şi oferă o protecţie mai bună decât metalul contra radiaţiilor cosmice. Trebuie spus că Bigelow Airspace a lansat în 2006 şi 2007 câte un asemenea modul, dar fără echipaj uman. Cele două module gonflabile se rotesc de atunci în spaţiul circumterestru, transmiţând date despre comportamentul pânzei spaţiale.
Interiorul staţiei spaţiale gonflabile
Pentru viitor sunt deja programe avansate de module din material ţesut. Bigelow vrea să lanseze pentru SSI un modul mult mai mare, numit B-330 . Acesta va oferi un spaţiu util cât două treimi din întregul spaţiu actual al SSI, costând o fracţiune din preţul modulelor metalice. Preţul lui= 25 de milioane de dolari. ( În prezent NASA plăteşte Rusiei 70 milioane de dolari anual pentru a-şi trimite pe orbită astronauţii ).
Un alt competitor pe piaţa turismului spaţial este Jeff Bezos, patronul lui “Amazon”. El a înfiinţat “Blue Line “, o firmă care la începutul lunii aprilie a efectuat cu succes al treilea zbor al rachetei sale “ New Shepard”, trecând cu puţin peste graniţa celor 100 km. Iar cunoscutul întreprinzător Bezos speră să fie printre primii care va oferi salturi turistice în Cosmos.
Robert Bigelow
Interesant este că Bigelow a spus că dacă nu va izbuti, totuşi, să lanseze călătorii în Cosmos, tur si retur atunci ar cumpăra SSI şi ar transforma-o în hotel de lux. De altfel ideea nu e chiar originală. SSI a găzduit deja doi turişti,pe Richard Garriott, un autor de jocuri video diu Anglia si pe Dennis Tito, un manager de fonduri de investiţii din SUA: ambii au plătit câteva zeci de milioane de dolari pentru distracţia asta.
Viitorul modul B 330 va avea patru ferestre tocmai în ideea de a avea turişti la bord. După cum se vede, tehnic, problema zborului în Cosmos este rezolvată. Totul acum este numai o chestiune de bani.
Andrei Banc
