Unu, cine ştie? Cântec de Pesah.

M-am gândit adeseori la festivitatea ceremoniei de Seder Pesah. O sărbătoare de familie care aniversează ieșirea poporului lui Israel din Egipt, din robie în libertate, prima revoluție din istoria omenirii. Tradiție bine stabilită, incluzând lectura Hagadei și un ritual menit să amintească faptele: castronul de Seder, participarea copiilor (vestitele întrebări puse de cel mai tânăr dintre comeseni, Ma niștana), soția considerată ”regina Sederului”, ideea că fiecare este dator să știe că el însuși a ieșit din Egipt, obligația de a prelungi ceremonia până la miezul nopții. Dar cum pot să fie menținuți copiii treji?Read more…

Volodymyr Groysman noul premier al Ucrainei – consecinţe posibile

Volodymir Groysman, născut la Vinnița la 20 ianuarie 1978, este un evreu practicant care s-a implicat puternic în activitatea comunității evreiești din orașul său natal. Bunicul lui, Isaac, a fost un supraviețuitor al Holocaustului, rămas în viață prin minune. A fost împușcat, dar glonțul nu l-a nimerit, a căzut într-o groapă comună săpată pentru morți, a supraviețuit și a reușit să se ascundă.Intrat în parlament în noiembrie 2014 pe lista Blocului Pro-Poroșenko (formațiunea președintelui), el a ocupat chiar două funcții ministeriale în același timp: vicepremier al Ucrainei pentru Politica Regională și ministru al Dezvoltării, Construcțiilor, Construcțiilor de Locuințe și Servicii comunale…Read more…

Pastila de votant!

Din paginile manualelor de astăzi, tinerii află cine a compus imnul Pieţei Universităţii, dar nu de ce a făcut rău societăţii întregi o mişcare extremistă, folosind uneori fără discernământ însemne şi lozinci ale mişcarii legionare (ne uităm pe pereţi şi asta se vede). Necunoaşterea istoriei naşte prozeliţi extremişti care se exprimă vocal într-o inacceptabilă lipsă de cunoştinţe din istorie. Pur şi simplu preiau lozinci ale caror înţeles ei nu-l cunosc, dar îl cunosc cei care le lansează fără să judece consecinţele. Legionarii nu au omarât doar evrei în pogromuri, ci politicieni de renume ai ţării, oameni de valoare care nu erau deloc evrei. Am scris despre „şlogane antisemite” şi despre faptul că a fi evreu a devenit un „epitet” negativ aproape ca în anii din perioada interbelică.Read more…

Un profan despre cele sfinte

Un exemplu frapant al dificultăților de conciliere între prescripții şi strădaniile de interpretare, menite să le ofere un sens compatibil cu realitățile vieții, este chiar pericopa citită în Șabatul care precede sărbătoarea de Pesach și care se numește Șabat Hagadol. Chiar numele induce o incertitudine căci se poate traduce fie Șabatul cel mare sau Șabatul Celui Mare, oricum fiind unul cu totul special. Ca un făcut, pericopa citită în acest important Șabat , din Cartea Vaikra (Leviticus) poartă numele dizgrațios de Mețora (Lepră)Read more…

În pat cu televiziunea publică

De câţiva ani buni se ştia că va veni momentul fatal, dar toată lumea aplica metoda neaoşă de depanare ( în loc să reparăm pana… o suflăm mai încolo). Şicanele politice care au dus la demiterea ultimului (dar sper nu al celui din urmă) PDG şi, automat, la căderea Consiliului de administraţie şi instalarea interimatului nu au făcut decât să înrăutăţească şi mai mult lucrurile. Apoi, în mod heirupist, s-a votat un nou consiliu de administraţie – care cuprinde mulţi dintre membrii anteriori, contribuitori la involuţia instituţiei – şi am ajuns la situaţia de pat (pomenită în titlu)Read more…

Societatea civilă a oprit ascensiunea lui Marian Munteanu

În sfârșit, o veste bună, aș putea să spun chiar foartă bună în viața publică românească și care ne dă speranțe că nu este totul pierdut pentru democrație. Presiunile exercitate de societatea civilă l-au determinat pe Marian Munteanu să se retragă din cursa pentru Primăria capitalei. Poate că Munteanu a dat crezare spuselor celor doi lideri ai PNL- Alina Gorghiu și Vasile Blaga- care au afirmat despre el că este ”alegerea perfectă” și se și vedea primarul capitalei, se și gândea la revenirea după două decenii în viața politică. Poate a crezut că lumea are o memorie scurtă, că uită opiniile lui despre Zelea Codreanu sau că – și aici nu a fost vina lui, dezbaterile vehemente din aceste luni legate de legea 217 care are caracter antilegionar puteau să-i dea speranțeRead more…

Ce culori purtau feministele?

În ultima perioadă, multe dintre discuţiile şi evenimentele din preajma mea au avut legătură, directă sau nu, cu feminitatea: Ziua Femeii, workshopuri corporate dedicate stilului feminin, un vitor proiect legat de feminitate, senzualitate şi vestimentaţie, discuţii pe marginea unor cărti despre emanciparea femeilor şi mişcarea feministă, inclusiv am văzut două filme despre începuturile mişcării feministe (Sufragette şi Înger de Oţel).Read more…

O nouă vizită israeliană la Colegiul Sigismund Toduță din Cluj

În anul 2013 s-a materializat un vis a două foste absolvente ale Liceului de Muzică din Cluj, prof. Delia Iacob și prof.dr. Monica Noveanu (promoția 1971), de a se crea un parteneriat între Colegiul de Muzică Sigismund Toduță din Cluj, România și Conservatorul de Muzică ,,Ted & Lin Arison” – Tel Aviv – Israel. Scopul acestei acțiuni este, în primul rând, cunoașterea și promovarea valorilor culturii și învățământului muzical românesc, alături de dorința de a crea o punte afectivă specială între cele două țări. Read more…

A murit Burkhart Seidemann, un prieten bun

Seidemann a petrecut ani buni la acest teatru, apoi a lucrat ca liber profesionist în alte colective, ca regizor, ca profesor de artă dramatică în anumite şcoli şi apoi a venit pensionarea, cu banii proprii, plătiţi anterior. Bogat nu a fost niciodată. Dar nu l-am admirat numai pentru realizările lui teatrale, ci, mai ales, pentru bunătatea şi omenia lui deosebită, pe care le voi ilustra cu un caz concret la care am luat şi eu parte: La începuturile anilor 90, odată cu dezlănţuirea valului de plecări în străinătate, nu ştiu prin ce mijloace, dar fără a avea paşaport, a ajuns la teatrul patronat de Seidemann un adolescent rom, analfabet, înfometat, care nu ştia bine nici limba română şi care pentru o bucată de pâine şi probabil nişte bani mărunţi, s-a făcut util pentru nişte munci fizice atât de necesare unui spectacol. Read more…

Amintiri dintr-o convocare militară.

Viaţă în cazarmă nu era simplă. Deşteptarea la ora cinci dimineaţă. Toaleta şi echiparea într-un termen minim. Urma gimnastica de dimineaţă, aşa numită înviorare. Micul dejun, inclusiv vestita cafea cu bromură (?). În continuare, încolonarea şi marşul spre terenul de exerciţii. Acolo ni ordona de regulă aşa numitele”salturi”: “fugă înainte-culcat” “fugă înainte-culcat” s.a.m.d. Înapoierea pentru prânz. Predarea armelor la rastel. O mică pauză. Cursurile “teoretice “ de după amiază. Încolonaţi în aşa numită “plimbare de seară”. Dezechiparea. Stingerea.Read more…

O VIZITĂ LA LAS VEGAS

Nu știi unde să te uiți mai întâi. Hoteluri cu nume europene, sugerând că proprietarii sunt în mare parte italieni, francezi etc.Imensul hotel franțuzesc se recunoaște după un turn Eiffel de dimensiuni mai mici decât originalul, dar cu baza în restaurantul francez, între mese, unde se gustă, bineînțeles, bucătărie franțuzească. Vizavi, luxosul hotel Bellaggio este înconjurat de un canal, amintind de Veneția, cu muzică, bărci și multă lume în ele. La acest hotel am admirat multitudinea de magazine de lux, mai ales de bijuterii și îmbrăcăminte, un mic muzeu de picturi expuse pentru vânzare, un excelent restaurant (italian) unde luam masa. La un etaj superior am găsit o grădină cu flori splendid aranjate, foarte, foarte multe și diverse.Read more…

Hagada de Pesach în limba română și în perimetrul românesc

Cum a fost răspândită Hagada de Pesach în rândul colectivității evreiești din România de altă dată și de astăzi, precum și în rândul evreilor originari din România? Răspunsul este: la început, ea a circulat sub formă de ediții tipărite în alte țări. Ulterior, au apărut ediții ebraice ale acestei cărți în tipografii ebraice din diferite orașe ale perimetrului românesc. Inițial erau ediții ebraice, unele însoțite de comentarii, altele de traduceri în limba idiș. În ultimele decenii ale secolului al 19-lea, binecuvântări recitate în cele două seri de ajun de Pesach apar în traducere în cadrul celor câteva ediții ale cărții de rugăciuni (”Sidur”) cu traducere în limba română. Read more…

Cum se finanţează neo-nazismul din banii europenilor?

Una din întrebările pe care redacţia Expo le adresează (în mod justificat, cred eu) în cadrul investigaţiei legate de acest subiect « incomod », sună astfel: « Este oare Parlamentul European la curent cu propaganda partidelor trans-europene, activitate care continuă nederanjată prin intermediul canalelor mai mult sau mai puţin legale, ca de exemplu site-urile internet pe care le-au creat tocmai în acest scop? ».Pentru a vă face o imagine mai clară, vă ofer câteva portrete de personaje reprezentative, cu toţii membri de seamă ai APF, pe care fondurile primite de la Parlamentul Europei îi vor stimula cu siguranţă în pasionata lor activitate.Read more…