În septembrie 2012 evreii clujeni marcau  dublul jubileu al templului neolog: 125 de ani de la târnosire şi 65 de ani de la reconstrucţie. Lăcaşul de cult fusese distrus în vara lui 1944, curând după deportarea la Auschwitz a celor peste 16.000 de evrei clujeni. Sinagoga a fost refăcută în 1947 – prin  efortul comunităţii clujene, drastic împuţinată şi slăbită material, după Holocaust, şi din donaţiile generoase al comunităţilor din vechiul regat – şi a primit numele de Templul Memorial al Deportaţilor.

Placa memorială jubiliară

Încă din 1937 evreii clujeni erau pe care de a ridica o casă de cultură proprie pentru care fusese cumpărat terenul (pe fosta stradă Teleki) şi achiziţionată o parte din materialele de construcţie, însă războiul a zădărnicit acest proiect. Supravieţuitorii lagărelor naziste plănuiau înfiinţarea unui centru cultural-comunitar  în proximitatea templului.

Planul Palatului Cultural Evreiesc imaginat în 1947

După înfiinţarea statului evreu majoritatea evreilor clujeni s-au stabilit în patria veche-nouă, iar în România  s-a instalat regimul comunist, deloc prielnic consolidării comunităţilor religioase. Iată că după 65 de ani se contura posibilitatea înfiinţării centrului cultural şi comunitar care urma să înglobeze templul şi clădirile din preajma lui. Acest centru era necesar întrucât în prezent comunitatea nu are sală festivă, iar cantina şi cabinetele medicale şi administraţia funcţionează în imobile improprii şi îndepărtate între ele. De altfel, acest obiectiv figura şi în programul noii conduceri aleasă în 2010, sub numele de Complexul Horea, ideea fiind îmbrăţişată şi de conducerea FCER.

Primul pas a fost comandarea unei expertize privind starea reală a clădirii sinagogii. Din păcate s-a dovedit că clădirea templului, nerenovată din 1947, este foarte degradată. Igrasia se ridică la doi metri, faţada are tendinţa de a se deplasa, turnurile prezintă crăpături accentuate şi acoperişul este în pericol de a se prăbuşi.

Deteriorări exterioare ale templului neolog din Cluj

infiltraţii de apă la galeria sinagogii

Deteriorarea turnului sinagogii

Între timp au fost elaborate şi proiectele pentru extinderea funcţiilor sinagogii  (un spaţiu muzeal şi a un ascensor extern) şi amenajarea centrului cultural-comunitar în clădirile din vecinătate. Existând toate devizele şi documentele necesare s-ar putea purcede imediat la renovarea efectivă dacă ar exista fondurile care se ridică la circa 2 milioane de euro.

Proiectul de renovare a Templului Memorial al Deportaţilor

Dat fiind că starea materială actuală a FCER nu permite finanţarea acestui proiect, dr. Robert Schwartz, preşedintele comunităţii a făcut diligenţe în diferite părţi pentru obţinerea finanţării. Excelenţa sa Lajos Mile, consulul general al Ungariei la Cluj şi-a asumat cauza comunităţii clujene şi, luând drept exemplu, cooperarea ungaro-sârbă pentru renovarea sinagogii din Subotiţa, s-a adresat cu această sugestie guvernului Ungariei. Primul ecou pozitiv a venit anul trecut, cu prilejul vizitei  unei delegaţii multiconfesionale din Ungaria la manifestările prilejuite de Cluj Capitala Europeană a Tineretului. Atunci, la comemorarea Holocaustului din România, secretarul de stat Csaba Latorczai a declarat public că  în condiţiile în care în 2015 era rândul Ungariei la preşedinţia IHRA, pe care urma s-o predea României în 2016, se propune o cooperare interguvernamentală ungaro-română, pentru renovarea Templului Memorial al Deportaţilor din Cluj. În martie 2016,  la festivitatea de la Berlin, prilejuită de predarea preşedinţiei IHRA, Ungaria – prin glasul ambasadorului Csaba Somogyi – a reiterat propunerea de a renova Templul Memorial al Deportaţilor Cluj într-un efort comun cu guvernul României.

Lajos Mile, consulul general al Ungariei la Cluj

Într-un interviu recent, acordat emisiunii Shalom, de la TVR Cluj, excelenţa Sa Lajos Mile, consulul general al Ungariei la Cluj şi-a exprimat convingerea că partea română va răspunde pozitiv şi că vor începe lucrările cât de curând, astfel încât această clădire monument a Clujului să-şi recapete frumuseţea de odinioară, iar în centrul cultural-comunitar viaţa evreiască să pulseze şi mai energic, atrăgând aici şi concitadinii neevrei, pentru a spori armonia convieţuirii în capitala Transilvaniei.

Până în prezent propunerea ungară nu a primit răspuns din partea română, însă evreii clujeni sunt încrezători că iniţiativa va fi receptată favorabil. Între timp se are în vedere şi accesarea unor fonduri europene şi se speră că şi clujenii înstăriţi, din diferite părţi ale lumii, îşi vor da obolul pentru salvarea acestui monument esenţial al istoriei evreimii clujene.

Andrea Ghiţă