Ungaria şi România şi-ar putea da mâna pentru a renova sinagoga din Cluj

În septembrie 2012 evreii clujeni marcau  dublul jubileu al templului neolog: 125 de ani de la târnosire şi 65 de ani de la reconstrucţie. Lăcaşul de cult fusese distrus în vara lui 1944, curând după deportarea la Auschwitz a celor peste 16.000 de evrei clujeni. Sinagoga a fost refăcută în 1947 – prin  efortul comunităţii clujene, drastic împuţinată şi slăbită material, după Holocaust, şi din donaţiile generoase al comunităţilor din vechiul regat – şi a primit numele de Templul Memorial al Deportaţilor.

Andrea placa memorial 2012

Placa memorială jubiliară

Încă din 1937 evreii clujeni erau pe care de a ridica o casă de cultură proprie pentru care fusese cumpărat terenul (pe fosta stradă Teleki) şi achiziţionată o parte din materialele de construcţie, însă războiul a zădărnicit acest proiect. Supravieţuitorii lagărelor naziste plănuiau înfiinţarea unui centru cultural-comunitar  în proximitatea templului.

Andrea palatul cultural evreiesc

Planul Palatului Cultural Evreiesc imaginat în 1947

După înfiinţarea statului evreu majoritatea evreilor clujeni s-au stabilit în patria veche-nouă, iar în România  s-a instalat regimul comunist, deloc prielnic consolidării comunităţilor religioase. Iată că după 65 de ani se contura posibilitatea înfiinţării centrului cultural şi comunitar care urma să înglobeze templul şi clădirile din preajma lui. Acest centru era necesar întrucât în prezent comunitatea nu are sală festivă, iar cantina şi cabinetele medicale şi administraţia funcţionează în imobile improprii şi îndepărtate între ele. De altfel, acest obiectiv figura şi în programul noii conduceri aleasă în 2010, sub numele de Complexul Horea, ideea fiind îmbrăţişată şi de conducerea FCER.

Primul pas a fost comandarea unei expertize privind starea reală a clădirii sinagogii. Din păcate s-a dovedit că clădirea templului, nerenovată din 1947, este foarte degradată. Igrasia se ridică la doi metri, faţada are tendinţa de a se deplasa, turnurile prezintă crăpături accentuate şi acoperişul este în pericol de a se prăbuşi.

Andrea detriorare 1

Deteriorări exterioare ale templului neolog din Cluj

Andrea igrasie

infiltraţii de apă la galeria sinagogii

Andrea turn deteriorat

Deteriorarea turnului sinagogii

Între timp au fost elaborate şi proiectele pentru extinderea funcţiilor sinagogii  (un spaţiu muzeal şi a un ascensor extern) şi amenajarea centrului cultural-comunitar în clădirile din vecinătate. Existând toate devizele şi documentele necesare s-ar putea purcede imediat la renovarea efectivă dacă ar exista fondurile care se ridică la circa 2 milioane de euro.

andrea plan renovare cel mai bun

Proiectul de renovare a Templului Memorial al Deportaţilor

Dat fiind că starea materială actuală a FCER nu permite finanţarea acestui proiect, dr. Robert Schwartz, preşedintele comunităţii a făcut diligenţe în diferite părţi pentru obţinerea finanţării. Excelenţa sa Lajos Mile, consulul general al Ungariei la Cluj şi-a asumat cauza comunităţii clujene şi, luând drept exemplu, cooperarea ungaro-sârbă pentru renovarea sinagogii din Subotiţa, s-a adresat cu această sugestie guvernului Ungariei. Primul ecou pozitiv a venit anul trecut, cu prilejul vizitei  unei delegaţii multiconfesionale din Ungaria la manifestările prilejuite de Cluj Capitala Europeană a Tineretului. Atunci, la comemorarea Holocaustului din România, secretarul de stat Csaba Latorczai a declarat public că  în condiţiile în care în 2015 era rândul Ungariei la preşedinţia IHRA, pe care urma s-o predea României în 2016, se propune o cooperare interguvernamentală ungaro-română, pentru renovarea Templului Memorial al Deportaţilor din Cluj. În martie 2016,  la festivitatea de la Berlin, prilejuită de predarea preşedinţiei IHRA, Ungaria – prin glasul ambasadorului Csaba Somogyi – a reiterat propunerea de a renova Templul Memorial al Deportaţilor Cluj într-un efort comun cu guvernul României.

Lajos Mile, consulul general al Ungariei la Cluj

Lajos Mile, consulul general al Ungariei la Cluj

Într-un interviu recent, acordat emisiunii Shalom, de la TVR Cluj, excelenţa Sa Lajos Mile, consulul general al Ungariei la Cluj şi-a exprimat convingerea că partea română va răspunde pozitiv şi că vor începe lucrările cât de curând, astfel încât această clădire monument a Clujului să-şi recapete frumuseţea de odinioară, iar în centrul cultural-comunitar viaţa evreiască să pulseze şi mai energic, atrăgând aici şi concitadinii neevrei, pentru a spori armonia convieţuirii în capitala Transilvaniei.

Până în prezent propunerea ungară nu a primit răspuns din partea română, însă evreii clujeni sunt încrezători că iniţiativa va fi receptată favorabil. Între timp se are în vedere şi accesarea unor fonduri europene şi se speră că şi clujenii înstăriţi, din diferite părţi ale lumii, îşi vor da obolul pentru salvarea acestui monument esenţial al istoriei evreimii clujene.

Andrea Ghiţă

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

4 Comments

  • Andrea Ghiţă commented on April 24, 2016 Reply

    Stimate Domnule Karton, în cazul de faţă nu este vorba de o cooperare a comunităţii evreieşti clujene cu MAZSIHISZ (federaţia comunităţilor evreieşti din Ungaria), ci o iniţiativă de cooperare interguvernamentală ungaro-română.
    Cât priveşte numărul deportaţilor, cred că şi Dvs. ştiţi că din fiecare localitate din Transilvania de Nord au fost deportaţi toţi evreii. În Cluj trăiau peste 16.000, în Oradea peste 30.000 de evrei, fie-le memoria binecuvântată! Nu înţeleg ce aţi dorit să subliniaţi, dar important este că aţi citit articolul şi aţi reacţionat. Vă mulţumesc.

  • Karton Emeric commented on April 24, 2016 Reply

    Este foarte greu sa spui parerea, dar luand pilda de la comunitatea din Oradea, si cei din Cluj ar putea sa incerca ca fara a mai astepta o investitie de la FCER, care trece printr-o mare criza finaciara din motive nestiute de membrii acestei federatii, sa gaseasca un drum catre MAZSIHISZ si cu primaria orasului Cluj un mod de cooperare pentru restaurare si a centrului cultural chiar daca intru putin in polemica poate eu sunt local patriot dar cei 30000 evrei deportati din Oradea este cu mult mai mare decat 17000 (nu este un motiv de lauda sau mandrie),cu restul sunt de acord ca proprietarul are obligatia de a renova si intretine proprietatea

  • Zador Andrei commented on April 24, 2016 Reply

    Răspuns d-lui Tiberiu Roth.
    Întrebarea este foarte pertinentă.
    Despre avatarurile, începând din anul 2011, a reabilitării sinagogii Templul Memorial al Deportaților și în general a proiectului de înființare a Complexului Comunitar Evreiesc din Cluj, s-ar putea scrie un roman (din păcate de groază). Am speranța că, foarte curând, va fi posibil să se vorbească deschis despre aceste probleme și mai ales a responsabilităților în cazul (nefericit) când se va impune obligativitatea închiderii (temporare ) a sinagogii și a patra comunitate ca mărime din România va rămâne fără lăcaș de cult funcțional.
    Andrei Zador

  • tiberiu roth commented on April 21, 2016 Reply

    Foarte frumos proiectul,dar mă îndoiesc că se va realiza în această formă.Din păcate relațiile dintre guvernele celor două țări (europene) nu sunt așa de amiabile ca să se preocupe de un acord de colaborare pe una subiect atât de sensibil.Să dea Domniul să nu am dreptate.Dar mă întreb dece nu preia această nobilă misiune FCER? Care se declară ”proprietarul” tuturor locașurilor de cult:) și evident reparaâia imobilelor este o obligație a proprietarului peste tot în lume. Mai ales că FCER și-a dovedit practic capacitatea de a repara sau areface sinagogi în stare mult mai prostă în comunități mult mai mici decâ cea din Cluj, care este una din cele mai importante comunităâi evreiești din România și una din cele care au dat cele mai mari jertfe umane ân Holocaust!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *