Toate acestea s-au petrecut în după amiaza tihnită de 22 aprilie, 2017, în centrul cel mai vechi al Clujului, în sala mare a Palatului Bocskai, din vecinătatea Casei Matei Corvin. Am poposit în Ferestrele Deschise pentru Corbii Albi, timp de două ceasuri (16.00 – 18.00) moderate – în  română şi maghiară – cu  sensibilitate şi aplomb, de gazetarul şi realizatorul de televiziune Csaba Szabó, cel care şi-a imaginat şi a înfiinţat comunitatea Corbii Albi. În prima parte sau primul ceas al evenimentului a avut loc: „Mica Galerie a Bursierilor Corbii Albi”. Tinerii jurnalişti, îmbrăcaţi în tricouri imprimate cu câte un corb alb – emblematic pentru raritatea acestor „exemplare” de tineri de cultură maghiară care scriu în româneşte, despre societatea maghiară din Transilvania – şi-au împărtăşit experienţa gazetărească, cu atât mai incitantă, dar şi mai lăudabilă, cu cât este o dublă provocare: aceea de a te strădui să scrii cât mai corect într-o limbă, care nu e nici maternă şi nici cea în care înveţi la şcoală sau la facultate, şi  a te prezenta comunităţii tale etnice în calitate de reporter…român. În plus, aceşti tineri caută subiectele „pozitive” care reflectă viaţa de zi cu zi a maghiarilor, pentru a fi cunoscută de concetăţenii români, de la sursă, în normalitatea ei. Fac asta pentru a apropia cele două comunităţi care convieţuiesc de veacuri, însă în ultimele decenii s-au îndepărtat, s-au izolat, găsindu-se destui care să semene sămânţa zâzaniei între ele.

Csaba Szabó şi tinerii jurnalişti de la Corbii Albi

Mentorul lor, Csaba Szabó, spune într-o limbă română impecabilă şi savuroasă, că acest demers unic – un adevărat corb alb – are drept obiectiv şi consolidarea iubirii acestor copii şi tineri faţă de locurile natale şi încurajarea lor de a-şi face un viitor aici, în ţara de baştină, alături de români. Iar pentru asta trebuie să-ţi însuşeşti limba ţării, să comunici cu populaţia majoritară, ca  ea să te cunoască aşa cum eşti, de fapt, şi nu cum te încondeiază…intermediarii. Pentru că – după cum spune el – maghiarii învaţă de mici limba română şi istoria patriei, dar românii – mai ales cei care nu ştiu limba maghiară – trec prin şcoală, prin facultate şi chiar prin viaţă fără a şti prea multe despre vecinii lor maghiari şi atunci sunt pradă uşoară pentru naţionalism şi şovinism. Dacă însă tinerii maghiari le prezintă în româneşte, concetăţenilor lor, cine sunt, cu ce se ocupă şi ce-şi doresc în viaţă, atunci şi românii îşi vor da seama că, de fapt, diferenţele sunt minore. În acelaşi timp, una din bursele Corbilor Albi este acordată unui tânăr român, din Ungaria – care studiază la Seghedin – pentru a-l impulsiona să-şi păstreze identitatea românească.

Portalul www.corbiialbi.ro este un tărâm al înţelegerii şi colaborării, populat de oameni deschişi la spirit şi receptivi la minte. Şi pentru a vă convinge nu trebuie să faceţi altceva decât un…click.

Tinerii jurnalişti – Luiza Fechită, Ibolya Vizeli, Kinga Fülöp, Dávid Okos-Rigó, elevi şi studenţi, la şcoli şi facultăţi cu limbă de predare maghiară, mi s-au părut frumoşi, comunicativi, prietenoşi, încrezători şi…maturi, mult mai maturi ca oamenii mari îmbâcsiţi de prejudecăţi.

Cel de al doilea ceas al evenimentului – desfăşurat în limba maghiară – a  fost dedicat lansării volumului : A galileai bölcs [Înţeleptul din Galileea] (I). Este vorba de versiunea maghiară a primei părţi din cartea lui David Flusser The Sage from Galilee: Rediscovering Jesus’ Genius, în traducerea lui Endre Borsai,

Vă întrebaţi, poate, cum s-a întâmplat ca această carte să fie publicată la Cluj şi să fie prezentată în cercul Corbilor Albi? Pentru că traducătorul cărţii, Endre Borsai, de câteva decenii cetăţean israelian, s-a născut la Cluj şi a absolvit Colegiul Unitarian unde revine cu regularitate la întâlnirile colegilor de clasă, chiar dacă au trecut peste 65 de ani de la absolvire. Endre Borsai provine dintr-o familie mixtă evreo-creştină, cu limbă maternă maghiară. Subiectul acestei cărţi a rezonat cu dubla sa identitate spirituală, iar traducerea ei – pe care şi-a asumat-o la venerabila vârstă de peste 80 de ani – a fost o adevărată provocare, după cum editarea cărţii a fost o provocare pentru editura Világhirnév, condusă de Csaba Szabó.

Lansarea cărţii a fost cu atât mai impresionantă, cu cât la a participat şi Endre Borsai, însoţit de fiica sa, Gabriela, şi soţul acesteia. Endre Borsai a luat cuvântul pentru a-i felicita pe tinerii Corbi Albi, cărora le-a povestit că nici el nu a ştiut româneşte până la anii studenţiei când s-a îndrăgostit de o fată din Dărăbani, Bucovina care… nu ştia ungureşte. Endre a învăţat limba română şi apoi a trăit multe decenii într-o căsătorie fericită. Fiica sa vorbeşte la fel de bine ambele limbi, dar la ea drumul a fost invers. Limba ei maternă era româna, dar a învăţat ungureşte ca să asculte poveştile maghiare depănate de tatăl ei…

La prezentarea cărţii a fost de faţă un public numeros, tineri şi mai puţin tineri, maghiari şi români, creştini şi evrei. Volumul a fost salutat de Márta Bodó, redactor la publicaţia romano-catolică, Keresztény Szó, şi Tamás Réti, doctorand în studii biblice, care au arătat că din această carte despre viaţa Omului Isus şi timpurile de început ale creştinismului, reiese limpede că creştinismul îşi are sorgintea în iudaism, ceea ce înlesneşte înţelegerea legăturilor dintre cele două credinţe. Endre Borsai ar dori ca această traducere să fie citită şi de cei care se îndoiesc de convieţuirea armonioasă dintre creştini şi evrei şi speră să publice cât mai curând şi partea a doua a cărţii.

Endre Borsai dedicându-şi cartea colegului său de clasă Laci Székely

În final am să adaug doar că Endre Borsai a fost coleg de clasă cu unchiul meu, László Székely, supravieţuitor al lagărelor de concentrare naziste, iar eu sunt colegă de redacţie cu Csaba Szabó. Acestea au fost verigile evreieşti prin care s-a făcut legătura traducătorului israelian-creştin, cu editorul clujean, maghiar, romano-catolic. Punctul de origine şi de confluenţă fiind Clujul nostru natal. Clujul multicultural şi multietnic.

Andrea Ghiţă