” I am surprised ” ( sunt surprinsă ) a ţinut să menţioneze o supravieţuitoare a Holocaustului, aflând motivul interesului meu pentru o persoană victimă indirectă a Holocaustului.
.În ” Stella” , autorul Peter Wyden descrie viaţa unei tinere evreice care la vârsta de 17 ani a fost forţată să devină o unealtă a naziştilor în descoperirea evreilor încă existenţi in Berlin, în anul 1943. Povestea Stellei e simplă: întâi e torturată de ” experţii” Gestapoului doritori să afle o informație pe care de fapt n-o avea, iar apoi i se propune să devină colaboratoarea lor în schimbul promisiunii ca nici ea nici părinţii ei nu for fi trimiși la Auschwitz . “Activitatea ” Stellei a însemnat moartea pentru mai mult de o mie de evrei – era denumită ” otrava blondă ” de cei care căutau s-o evite .
In anul 1945, după război, Stella a născut o fetiţă – Yvonne – ,care a fost adoptată de o pereche, Stella fiind condamnată de sovietici la 10 ani închisoare. Relațiile dintre mamă şi fiică nu s-au reluat după acest interval de 10 ani, iar aceasta din urma nu-şi vede viitorul în Germania şi emigrează la vârsta de 20 de ani în Israel .Aici Yvonne, orfană practic de ambii părinţi (cu un tată care nu a recunoscut paternitatea şi o mamă de care preferă să nu i se amintească ) se comportă ca un cetăţean exemplar, încercând să dea cât mai mult ţării care a primit-o. Din nefericire pentru Yvonne societatea israeliană consideră drept rău absolut pe nazişti şi pe cei care i-au servit, iar unii membri ai ei extind, absolut pe nedrept, umbra mamei asupra fiicei, vinovată fără vină . Din aceasta cauza Yvonne poartă o ură nesfârşită faţă de mama ei, ura care îi otrăveşte propria viaţă…
Pe scurt. După citirea cărţii despre Stella, în urmă cu zece ani, am dorit s-o intâlnesc pe Yvonne şi s-o conving să meargă la mormântul mamei ei in ideea ca, manifestând puţină milă pentru ea , îşi va uşura sufletul de ura pe care i-a purtat-o toată viaţa. Găsirea lui Yvonne s-a dovedit a fi o misiune deloc uşoara: pe de o parte scriitorul n-a furnizat numele pe care l-a avut ea in Israel, iar pe de altă parte m-am lovit de totala lipsă de ajutor din partea marii majorităţi ( cca. 200 persoane ) a celor cărora m-am adresat; ajutorul moral primit de la câteva persoane a însemnat mult pentru mine. Luna aceasta, iunie 2017 , am “găsit-o ” pe Yvonne dar din păcate am ajuns prea târziu – ea decedase în urma cu doi ani.
Am dat de Yvonne prin intermediul unei persoane (supraviețuitoare cu trenul Kastner – aprilie 1945 ) care-i fusese de ajutor într-o perioadă dificilă a vieţii. Ea este persoana menționată în primul paragraf, ei care declarase ” I am surprised ” . Răspunsul meu a fost că eu am fost si mai surprins de lipsa de interes pentru acest caz din partea celor care puteau face cel mai mult sau ( şi ) au dat cele mai bombastice declarații referitoare la carte, la soarta Stellei .
Nota Bene : ” I am surprised ” – deci trăim într-o societate în care gesturile dezinteresate de mângâiere surprind datorită rarităţii lor .
Ivan Klein
3 Comments
Articolul acesta mi-a fost sugerat de autor, Ivan Klein, aflat in prezent in Israel, si pe care l-am intalnit la lansarea cartii mele de la ICR. Fiind eu insami o “aventuriera” in cautare de oameni, si de ajutoare in a repera persoane felurite, am fost deosebit de impresionata si de articol, dar mai ales de personalitatea destul de necunoscuta a autorului sau, Ivan, care nu numai ca era in imaginea sa baabelica “un laconic”, dar care a dovedit o forta impresionanta de detectiv si de interes uman, pe care cel putin eu il pot intelege foarte bine. Din pacate s-a soldat cu un fel de esec. Citirea articolului acesta, mi-a amintit de importanta faptului de a aduce in amintirea cititorilor articole din trecut complet necunoscute, celor care nu obisnuiesc sa “dezgroape” evenimentele scriitoricesti ale autorilor baabelieni din “preistoria” revistei.
Mulțumesc.K.I.
Subiectul acesta l-am regăsit, într-o oarecare măsură, în filmul Misterele Berlinului (The Good Gernan, 2006), adaptat după un roman de Joseph Kanon. În filmul regizat de Steven Soderbergh, cu George Clooney, Cate Blanchett şi Tobey Maguire, în rolurile principale, care abordează mai multe aspecte privitoare la relaţia dintre Germania învinsă şi SUA, şi cu o scenă finală calchiată după Casablanca, eroina principală mărturieşeşte că, pentru a supravieţui, şi-a trădat conaţionalii evrei ascunşi în Berlin. E posibil ca autorul să se fin inspirat din povestea Stellei. Admir diligenţele autorului articolului, de a o găsi pe Yvonne şi deplâng faptul că nu a reuşit s-o găsească în viaţă.